Upupa epops – pupăză

Este obiectiv de conservare în ROSPA0091 Pădurea Babadag.

Etimologia sau de unde provine denumirea științifică

Upupa – numele latin al speciei, iar epops – numele grecesc al speciei. Ambele (similar cu situația în multe limbi) se bazează pe redarea onomatopeică a cântecului său distinctiv.

Upupa epops - pupăză

FOTO Vitalie Ajder

Nu există dimorfism sexual vizibil. Caracteristice sunt creasta lungă, ce poate fi ridicată și ciocul lung și ușor curbat curbat. Capul, gâtul și pieptul sunt roz-gălbui, iar aripile, spatele și coada sunt dungate negru cu alb. Lungimea corpului este de 25-29 cm și are o greutate medie de 46-89 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 44-48 cm.

Specie migratoare ce sosește începând cu mijlocul lunii martie și pleacă în luna septembrie. Este migratoare de distanță lungă, iernând în Africa Sub-sahariană. Cuibărește în scorburi din habitatele deschise și semideschise, precum livezi și vii cultivate în mod tradițional, zone de agricultură extensivă, totodată și în arbori singuratici, grupuri izolate sau aliniamente de copaci de-a lungul pământurilor arabile sau al pășunilor. Apare și la marginile pădurilor sau în tufărișurile ripariene cu sălcii vechi, unde își găsește scorburi corespunzătoare pentru cuibărit. În sezonul de cuibărit este o specie teritorială și monogamă, construind cuibul în scorburi sau în alte cavități naturale (fisuri sau găuri în stânci, tuneluri săpate în pereți verticali din malurile râurilor sau ale exploatărilor de nisip). Intră și cuibărește și în adăposturi artificiale, dacă acestea sunt instalate în habitate corespunzătoare. Atunci când cântă, pasărea își înfoaie penele din jurui gâtului și coboară ciocul în jos; în același timp strânge penele crestei, care apar ca un al doilea cioc îndreptat în sus; în caz de pericol, pupezele își desfac creasta de pe cap mult în față, până peste cioc. Cuibul este simplu, slab conturat și căptușit doar cu plante, pene, lână, cârpe etc. Femela clocește, iar  masculul îi asigură hrana. Spre sfârșitul cuibăritului, vecinătatea cuibului capătă un miros neplăcut din cauza excrementelor și a resturilor de hrană acumulate. O pereche depune o singură pontă într-un sezon de reproducere.

Pupăza se hrănește cu precădere de pe pământ. Ciocul lung și ascuţit este folosit pentru a căuta în soluri moi sau în bălegar. Consumă adulți de insecte mari și larvele acestora, dar și păianjeni, râme, miriapode, melci, pe care le capturează la suprafața solului cu ciocul ei lung și ascuțit sau de sub crusta pământului prin bătăi repezi de cioc.

Este obiectiv de conservare în ROSPA0091 Pădurea Babadag.

  • Caracteristicile speciei

    Caracteristicile speciei

    Este obiectiv de conservare în ROSPA0091 Pădurea Babadag.

  • Prezență în Podișul Nord Dobrogean

    Prezență în Podișul Nord Dobrogean

    Specia este cuibăritoare și poate fi observată în perioada mai – septembrie. Populația în sit este de 600 – 900 perechi. Este obiectiv de conservare în ROSPA0091 Pădurea Babadag.

  • Importanță ecologică

    Importanță ecologică

    Specia contribuie la reglarea mărimii populațiilor de nevertebrate și insecte precum și la diseminarea semințelor speciilor de floră.

  • Importanță economică

    Importanță economică

    Importanța economică a speciei este dată de însuși rolul acesteia în cadrul ecosistemului, prin faptul că controlează/limitează mărimea populațiile de nevertebrate, în special a insectelor contribuind la o practică forestieră sustenabilă și reducând astfel necesitatea folosirii substanțelor chimice și biocidelor. Este o specie frumoasă fiind vizată de activitățile de eco-turism.

  • Importanță pentru conservare

    Importanță pentru conservare

    Specie este menționată în Lista Roșie a speciilor amenințate IUCN 2018 (LC) și Anexa II a Convenției privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979, Anexa II a Convenției privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979.

  • Presiunile/amenințările

    Presiunile/amenințările

    În prezent specia este afectată de presiuni precum agricultura intensivă, schimbarea culturii, pășunat intensiv, utilizarea biocidelor și substanțelor chimice, curățarea arborilor și îndepărtarea acestora de pe marginea drumurilor, poluarea apelor, incendiile și schimbările climatice. În viitor amenințările principale sunt agricultura intensivă și schimbările climatice.

  • Măsuri de conservare

    Măsuri de conservare

    Măsuri active:

    • Plantarea de benzi de vegetație în lungul drumurilor județene și comunale;
    • Refacere / reconstrucția habitatelor și crearea elementelor de peisaj;
    • Extragerea speciilor invazive/alohtone din perimetrele elementelor de peisaj existente;
    • Îmbunătățirea condițiilor de cuibărit pentru speciile ce depinde de terenurile arabile prin crearea elementelor de peisaj;
    • Asigurarea condițiilor de hrănire pe terenurile arabile pentru speciile dependente de acestea;
    • Înlocuirea speciilor lemnoase alohtone cu specii lemnoase în vederea creșterii gradului de utilizare pentru cuibărit , refugiu și hrănire  speciilor de păsări;
    • Menținerea sau crearea fâșiilor/zonelor de protecție adiacente cursurilor de apă;
    • Creșterea calității habitatelor forestiere în vederea conservării speciilor de păsări; 
    • Reglementarea numărului de câini și a condițiilor de deținere a acestora în cadrul turmelor de animale ce pasc pe pajiști, conform legislației în vigoare.

    Măsuri restrictive:

    • Interzicerea lucrărilor silvice de orice tip în perioada 01 aprilie – 01 iunie, cu excepția cazurilor/intervențiilor necesare ca urmare a unor infecții;
    • Interzicerea pășunatului în perioada 26 octombrie – 23 aprilie în vederea conservării pajiștilor pentru refacerea calității habitatelor de cuibărit și hrănire;
    • Interzicerea transformării pajiștilor în terenuri agricole
    • Interzicerea împăduririi pajiștilor;
    • Interzicerea folosirii substanțelor chimice care conțin substanțe active, de tip neonicotinoid.