Sturnus vulgaris – graur

Este obiectiv de conservare în ROSPA0091 Pădurea Babadag.

Etimologia sau de unde provine denumirea științifică

Sturnus și vulgaris sunt derivate din latină. Sturnus a provenit din proto-indo-europeanul, *storo- . Iar vulgaris înseamnă comun.

Sturnus vulgaris - graur

FOTO Cosmin Manci

Penajul este predominant negricios cu luciri verzi-violete. Vârful aripilor și coada sunt brun închis și este presărat pe tot corpul cu picățele albe. Are o lungime de aproximativ 20 cm, deschiderea aripilor este de 40 cm, iar greutatea de 75-90 g.

Iernează în Rusia și Ucraina și migrează spre sud-vest și sud-est, la noi sosește la noi de timpuriu, pe la sfârșitul lunii februarie. Graurul este o pasăre foarte gregară, mai ales toamna și iarna. Stolurile sunt de dimensiuni foarte variabile și zgomotoase, aceasta având rol în apărarea împotriva atacurilor prădătorilor. Ele execută mișcări de extindere și contractare cu schimbarea permanentă a formei; mișcarea unui individ în stol este determinată de mișcările efectuate de vecinii săi cei mai apropiați. Pentru a se curăța de paraziți, graurii folosesc acidul formic al furnicilor pe care îl răspândesc pe pene cu ajutorul ciocului. Este o specie monogamă, care cuibărește începând cu luna aprilie în cavități diverse, precum scorburi, fisuri în pietre, iar în localități folosește orice adăpost închis găsește (fisuri în ziduri, sub acoperișuri, în hornuri etc.). Depun 2 ponte pe an. Cei doi parteneri clocesc cu schimbul și își îngrijesc împreună puii.

  • Caracteristicile speciei

    Caracteristicile speciei

    Penajul este predominant negricios cu luciri verzi-violete. Vârful aripilor și coada sunt brun închis și este presărat pe tot corpul cu picățele albe. Are o lungime de aproximativ 20 cm, deschiderea aripilor este de 40 cm, iar greutatea de 75-90 g.

    Iernează în Rusia și Ucraina și migrează spre sud-vest și sud-est, la noi sosește la noi de timpuriu, pe la sfârșitul lunii februarie. Graurul este o pasăre foarte gregară, mai ales toamna și iarna. Stolurile sunt de dimensiuni foarte variabile și zgomotoase, aceasta având rol în apărarea împotriva atacurilor prădătorilor. Ele execută mișcări de extindere și contractare cu schimbarea permanentă a formei; mișcarea unui individ în stol este determinată de mișcările efectuate de vecinii săi cei mai apropiați. Pentru a se curăța de paraziți, graurii folosesc acidul formic al furnicilor pe care îl răspândesc pe pene cu ajutorul ciocului. Este o specie monogamă, care cuibărește începând cu luna aprilie în cavități diverse, precum scorburi, fisuri în pietre, iar în localități folosește orice adăpost închis găsește (fisuri în ziduri, sub acoperișuri, în hornuri etc.). Depun 2 ponte pe an. Cei doi parteneri clocesc cu schimbul și își îngrijesc împreună puii.

  • Prezență în Podișul Nord Dobrogean

    Prezență în Podișul Nord Dobrogean

    Specie rezidentă. Populația este 2.600 – 3.200 perechi. Este obiectiv de conservare în ROSPA0091 Pădurea Babadag.

  • Importanță ecologică

    Importanță ecologică

    Specia contribuie la reglarea mărimii populațiilor de nevertebrate și la diseminarea semințelor din flora spontană. Este indicator al calității habitatelor deschise.

  • Importanță economică

    Importanță economică

    Importanța economică a speciei este dată de însuși rolul acesteia în cadrul ecosistemului, spre exemplu prin controlul populațiile de rozătoare contribuie la o agricultură și practică forestieră sustenabilă, reducând necesitatea folosirii substanțelor chimice și biocidelor și în acelasi timp stopează răspândirea bolilor, rozătoarele fiind vectori ai multor boli. De asemenea, în ultimii ani uliu păsărar este o speciei de interes eco-turistic.

  • Importanță pentru conservare

    Importanță pentru conservare

    Specie menționată în Lista Roșie a speciilor amenințate IUCN 2018 (LC).

  • Presiunile/amenințările

    Presiunile/amenințările

    În prezent specia este afectată de presiuni precum agricultura intensivă, înlocuirea pășunilor cu terenuri agricole, curățarea arborilor și îndepărtarea acestora de pe marginea drumurilor, poluarea difuză a apelor, etc., toate acestea ducând la modificarea, fragmentare și reducerea habitatului de hrănire și de cuibărit, precum și la deranjul speciei. Amenințările principale sunt agricultura intensivă și schimbările climatice.

  • Măsuri de conservare

    Măsuri de conservare

    Măsuri active de conservare:

    • Asigurarea condițiilor de hrănire pe terenurile arabile pentru toate speciile de păsări dependente de acestea;
    • Înlocuirea speciilor lemnoase alohtone u specii lemnoase în vederea creșterii gradului de utilizare pentru cuibărit , refugiu și hrănire  speciilor de păsări;
    • Menținerea sau crearea fâșiilor/zonelor de protecție adiacente cursurilor de apă în care este interzisă aplicarea fertilizanților indiferent de natura acestora;
    • Creșterea calității habitatelor forestiere în vederea conservării speciilor de păsări;

    Măsuri restrictive:

    • Interzicerea lucrărilor care pot afecta structura și/sau cursul natural al râurilor și pâraielor din cadrul sitului, cu excepția situațiilor de interes public major;
    • Interzicerea lucrărilor silvice de orice tip în perioada 01 aprilie – 01 iunie, cu excepția cazurilor/intervențiilor necesare ca urmare a unor infecții;
    • Interzicerea transformării pajiștilor în terenuri agricole
    • Interzicerea împăduririi pajiștilor;
    • Interzicerea depozitării substanțelor și compușilor minerali și organici, precum: gunoiul de grajd, insecticide, pesticide, metale grele, organochlorine, hidrocarburi aromatice policiclice, izotopi radioactivi în apropierea surselor de apă, conform legislației în vigoare;
    • Interzicerea folosirii substanțelor chimice care conțin substanțe active, de tip neonicotinoid.