Streptopelia turtur – turturică

Caracteristicile speciei

Partea superioară se disting prin culoarea cărămizie și neagră pestriță și poate fi recunoscută prin pata dungată cu negru și alb pe lateralele gâtului. Ciocul este negru și picioarele și chenarul ochilor sunt roșii. Sexele sunt asemănătoare. Au  lungimea corpului de 26-28 cm, anvergura aripilor de 45-50 cm și greutatea corpului de 140 g.

Este o pasăre migratoare care pleacă în septembrie-octombrie și revine în aprilie. În trecut această specie cuibărea și în localități, însă au fost concurate și apoi eliminate treptat de către guguștiuc (Streptopelia decaocto). Este o specie monogamă, cuplul care ține un sezon de reproducere începând să se formeze încă în locurile de iernare. Are un cântec territorial foarte caracteristic, constând din sunete destul de adânci, vibrante. Depune două ponte pe an, în lunile mai-iunie și iunie-august. Zborul nupțial este asemănător cu cel al guguștiucului, fiind un zbor amplu și în formă de cerc, cu ondulații mai puțin vizibile. Masculul propune variante pentru amplasarea cuibului și femela alege una în mod definitiv. Perechea apără doar cuibul, astfel, se pot întâlni perechi care clocesc la câțiva metri una de alta. Turturica își construiește cuibul în arbori, în stilul specific al porumbeilor, acesta fiind o mică platformă de crenguţe ancorată la bifurcaţia câtorva ramuri ale arborelui. Specia are o prolificitate redusă. Ambii parteneri clocesc. Puii sunt hrăniți cu „lapte de gușă“, apoi cu diferite vegetale.

Pentru a se hrăni, turturica pleacă din zonele împădurite către câmpiile din apropiere. Hrana constă din diverse semințe, cereale și fructe. Caracterizată ca specie timidă și sociabilă, de obicei se adună în stoluri și se hrănește de pe sol.

Prezență în Podișul Nord Dobrogean

Specie rezidentă. Populația este 400 – 700 perechi. Este obiectiv de conservare în ROSPA0091 Pădurea Babadag și ROSPA0100 Stepa Casimcea.

Importanță ecologică

Diseminarea semintelor din flora spontană prin consumul acestora și al fructelor. Limitarea mărimii populațiilor de nevertebrate prin consumul ocazional.

Importanță economică

Importanța economică a speciei este dată de însuși rolul acesteia în cadrul ecosistemului, prin faptul că controlează/limitează mărimea populațiile de nevertebrate, contribuind la o agricultură sustenabilă prin reducerea necesității folosirii substanțelor chimice și biocidelor, precum și la diseminare semințelor din flora spontană, contribuit la menținerea ecosistemele de pajiști.

Importanță pentru conservare

Specie menționată în Cartea roșie a vertebratelor din România (Academia Română, 2005),  Lista Roșie a speciilor amenințate IUCN 2018 (LC) , Anexa II a  Convenției privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979, Anexa II a Convenției privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979.

Presiunile/amenințările

În prezent specia este afectată de presiuni precum agricultura intensivă, schimbarea culturilor, utilizarea substanțelor chimice în practicile agricole, gestionarea și utilizarea pădurii, curățarea arborilor și îndepărtarea acestora de pe marginea drumurilor, vânătoarea, poluarea difuză a apelor etc., toate acestea ducând la modificarea, fragmentare și reducerea habitatului de hrănire și de cuibărit, precum și la deranjul speciei. Amenințările principale sunt agricultura intensivă, gestionarea și utilizarea pădurii, vânătoare, speciile invazive non-native și schimbările climatice.

Măsuri de conservare

Măsuri active:

• Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de păsări caracteristice habitatelor forestiere, prin crearea locurilor de cuibărit artificiale (specia beneficiază indirect de această măsură);
• Asigurarea condițiilor de hrănire pe terenurile arabile pentru toate speciile de păsări dependente de acestea;
• Înlocuirea speciilor lemnoase alohtone u specii lemnoase în vederea creșterii gradului de utilizare pentru cuibărit , refugiu și hrănire  speciilor de păsări;
• Menținerea sau crearea fâșiilor/zonelor de protecție adiacente cursurilor de apă în care este interzisă aplicarea fertilizanților indiferent de natura acestora;
• Creșterea calității habitatelor forestiere în vederea conservării speciilor de păsări;

Măsuri restrictive:

• Interzicerea lucrărilor care pot afecta structura și/sau cursul natural al râurilor și pâraielor din cadrul sitului, cu excepția situațiilor de interes public major;
• Interzicerea lucrărilor silvice de orice tip în perioada 01 aprilie – 01 iunie, cu excepția cazurilor/intervențiilor necesare ca urmare a unor infecții;
• Interzicerea transformării pajiștilor în terenuri agricole
• Interzicerea împăduririi pajiștilor;
• Interzicerea depozitării substanțelor și compușilor minerali și organici, precum: gunoiul de grajd, insecticide, pesticide, metale grele, organoclorine, hidrocarburi aromatice policiclice, izotopi radioactivi în apropierea surselor de apă, conform legislației în vigoare;
• Interzicerea folosirii substanțelor chimice care conțin substanțe active, de tip neonicotinoid.

• Interzicerea folosirii substanțelor chimice care conțin substanțe active, de tip neonicotionoid.