Sterna albifrons – chiră mică
Specia nu este prezentă în ariile naturale protejate din Podișul Nord Dobrogean.
Etimologia sau de unde provine denumirea științifică
Numele de gen este probabil de origine scandinavă. Numele de specie rezultă din combinaţia cuvintelor latine albus – alb şi frons – frunte, cu referire la caracteristicile păsării.
FOTO Cosmin Manci
Este cea mai mică dintre speciile de chire. Adulţii au înfăţişare similară. Penajul este gri, fruntea albă, ciocul galben cu vârful negru, iar picioarele sunt galbene. Lungimea corpului este de 20 – 28 cm şi o greutate de 45 – 60 g. Anvergura aripilor este de circa 45 – 55 cm.
Iernează în Africa şi Peninsula Arabiei și soseşte din cartierele de iernare, la sfârşitul lunii aprilie. Clocitul și creșterea puilor sunt asigurate de ambii parteneri. Este o specie monogamă şi teritorială. Ritualul nupţial este iniţiat de mascul care aduce peşte femelei. Cuibăreşte solitar sau în colonii mici. Cuibul este reprezentat de o depresiune superficială în sol sau nisip, unde sunt depuse ouăle.
Se hrăneşte cu peşti, insecte şi larvele acestora, melci şi scoici. Pentru a se hrăni plonjează, după detectarea prăzii, de la 3 – 10 m înălţime. Planează pe loc, fluturându-şi aripile în urmărirea prăzii.