Phylloscopus collybita – pitulice mică

Este obiectiv de conservare în ROSPA0091 Pădurea Babadag.

Etimologia sau de unde provine denumirea științifică

Denumirea provine din greacă, phyllon – frunză și skopeo – a se uita la sau a vedea deoarece genul cuprinde specii care își petrec o mare parte din timp hrănindu-se în copaci, în timp ce collybita provine de la collubistes – schimbător de bani, cântecul lor fiind asemănătoare cu zdrăngănitul monedelor

.

Phylloscopus collybita – pitulice mică

FOTO Vitalie Ajder

Părțile superioare sunt de culoare verzui-maronii, galben pal cele inferioare, cu abdomen albicios. Cioc închis la culoare, spranceană scurtă și palidă. Masculul și femela seamană foarte bine. Au o lungime a corpului de 10-12 cm, anvergura de 18-21 cm, greutatea medie de 9 g. Este identificată după cantecul caracteristic.

Cele mai multe populații sunt migratoare, iernează în sudul și vestul Europei, Asia de Sud și nordul Africii. Migrația de toamnă începe în august și păsările își părăsesc teritoriile de iernat în perioada februarie-aprilie. Masculul își apără teritoriul și atrage femelele cu cântece lansate de pe pozitii înalte. În ritual nupțial masculul efectuează căderi în picaj pe lângă femelă și zboruri planate. De obicei perechile sunt monogame, deși legătura dintre parteneri durează doar un sezon, iar poligamia este și ea frecventă. Femela construiește cuibul, clocește și hrănește puii, masculul rareori ajutând la hranire.

Se hrănește cu insecte. Specie diurnă, își caută hrana pe sol și în coroanele arborilor, prinde insecte și din zbor și de pe scoata copacilor.

  • Caracteristicile speciei

    Caracteristicile speciei

    Părțile superioare sunt de culoare verzui-maronii, galben pal cele inferioare, cu abdomen albicios. Cioc închis la culoare, spranceană scurtă și palidă. Masculul și femela seamană foarte bine. Au o lungime a corpului de 10-12 cm, anvergura de 18-21 cm, greutatea medie de 9 g. Este identificată după cantecul caracteristic.

    Cele mai multe populații sunt migratoare, iernează în sudul și vestul Europei, Asia de Sud și nordul Africii. Migrația de toamnă începe în august și păsările își părăsesc teritoriile de iernat în perioada februarie-aprilie. Masculul își apără teritoriul și atrage femelele cu cântece lansate de pe pozitii înalte. În ritual nupțial masculul efectuează căderi în picaj pe lângă femelă și zboruri planate. De obicei perechile sunt monogame, deși legătura dintre parteneri durează doar un sezon, iar poligamia este și ea frecventă. Femela construiește cuibul, clocește și hrănește puii, masculul rareori ajutând la hranire.

    Se hrănește cu insecte. Specie diurnă, își caută hrana pe sol și în coroanele arborilor, prinde insecte și din zbor și de pe scoata copacilor.

  • Prezență în Podișul Nord Dobrogean

    Prezență în Podișul Nord Dobrogean

    Specie cuibăritoare. Poate fi observată în perioada aprilie – septembrie. Populația cuibăritoare este estimată la 1800 – 2500 perechi. Este obiectiv de conservare în ROSPA0091 Pădurea Babadag.

  • Importanță ecologică

    Importanță ecologică

    Specia contribuie la reglarea mărimii populațiilor de nevertebrate și insecte precum și la diseminarea semințelor speciilor de floră. Este indicator al calității habitatelor.

  • Importanță economică

    Importanță economică

    Importanța economică a speciei este dată de însuși rolul acesteia în cadrul ecosistemului, prin faptul că controlează/limitează mărimea populațiile de nevertebrate, în special a insectelor contribuind la o practică forestieră sustenabilă și reducând astfel necesitatea folosirii substanțelor chimice și biocidelor.

  • Importanță pentru conservare

    Importanță pentru conservare

    Specie este menționată în Lista Roșie a speciilor amenințate IUCN 2018 (LC) și Anexa II a Convenției privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979, Anexa II a Convenției privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979.

  • Presiunile/amenințările

    Presiunile/amenințările

    În prezent specia este afectată de presiuni precum gestionarea și utilizarea pădurii, pășunatul în pădure, speciile invazive non-native, schimbarea compoziției de specii, poluarea apelor și schimbările climatice. În viitor amenințările principale sunt gestionarea și utilizarea pădurii, speciile invazive și schimbările climatice.

  • Măsuri de conservare

    Măsuri de conservare

    Măsuri active:

    • Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de păsări caracteristice habitatelor forestiere prin crearea locurilor de cuibărit artificiale;
    • Asigurarea condițiilor de hrănire pe terenurile arabile pentru speciile dependente de acestea;
    • Înlocuirea speciilor lemnoase alohtone cu specii lemnoase autohtone în vederea creșterii gradului de utilizare pentru cuibărit, refugiu și hrănire a speciilor de păsări;
    • Creșterea calității habitatelor forestiere în vederea conservării speciilor de păsări