Phoenicurus phoenicurus – codroș de pădure

Este obiectiv de conservare în ROSPA0091 Pădurea Babadag.

Etimologia sau de unde provine denumirea științifică

Denumirea provine cuvintele grecești phoinix – roșu și ouros – coadă.

Phoenicurus phoenicurus – cordoș de pădure

FOTO Cosmin Manci

Masculii au ca semn distinctiv pieptul și coada de culoare portocalie, părțile superioare sunt gri, negru pe față, gât și aripi. Femela este mai puțin colorată, spate maroniu și gri, galben pal pe abdomen. Lungimea corpului este de 13-15 cm, anvergura de 22-27 cm, greutatea de 11-23 g.

Vizitator de vară al intregii Europe, ierneaza în Africa, la sud de Sahara, dar la nord de Ecuator. Încep migrația de toamnă pe finalul lunii august și revin la locurile de cuibărit în aprilie-mai. Ating maturitatea sexuală la vârsta de un an. Masculul ajunge primul la locul de cuibărire și își delimitează un teritoriu, apoi încearcă să își atragă o femelă folosind cântece și etalări ale penajului, stă ghemuit pe o creangă cu coada răsfirată și aripile deschise. Specie monogamă. Femela construiește un cuib în formă de cupă, folosind iarbă și altă vegetație.

Se hrănesc predominant cu nevertebrate și larvele acestora, dar și cu fructele arbuștilor și cu seminte.

  • Caracteristicile speciei

    Caracteristicile speciei

    Masculii au ca semn distinctiv pieptul și coada de culoare portocalie, părțile superioare sunt gri, negru pe față, gât și aripi. Femela este mai puțin colorată, spate maroniu și gri, galben pal pe abdomen. Lungimea corpului este de 13-15 cm, anvergura de 22-27 cm, greutatea de 11-23 g.

    Vizitator de vară al intregii Europe, ierneaza în Africa, la sud de Sahara, dar la nord de Ecuator. Încep migrația de toamnă pe finalul lunii august și revin la locurile de cuibărit în aprilie-mai. Ating maturitatea sexuală la vârsta de un an. Masculul ajunge primul la locul de cuibărire și își delimitează un teritoriu, apoi încearcă să își atragă o femelă folosind cântece și etalări ale penajului, stă ghemuit pe o creangă cu coada răsfirată și aripile deschise. Specie monogamă. Femela construiește un cuib în formă de cupă, folosind iarbă și altă vegetație.

    Se hrănesc predominant cu nevertebrate și larvele acestora, dar și cu fructele arbuștilor și cu seminte.

  • Prezență în Podișul Nord Dobrogean

    Prezență în Podișul Nord Dobrogean

    Specie cuibăritoare ce poate fi observată în perioada aprilie/mai – septembrie. Populația cuibăritoare este estimată la 300  – 400 perechi. Este obiectiv de conservare în ROSPA0091 Pădurea Babadag.

  • Importanță ecologică

    Importanță ecologică

    Specia contribuie la reglarea mărimii populațiilor de nevertebrate și insecte precum și la diseminarea semințelor speciilor de floră. Este indicator al calității habitatelor.

  • Importanță economică

    Importanță economică

    Importanța economică a speciei este dată de însuși rolul acesteia în cadrul ecosistemului, prin faptul că controlează/limitează mărimea populațiile de nevertebrate, în special a insectelor contribuind la o practică forestieră sustenabilă și reducând astfel necesitatea folosirii substanțelor chimice și biocidelor.

  • Importanță pentru conservare

    Importanță pentru conservare

    Specie este menționată în Lista Roșie a speciilor amenințate IUCN 2018 (LC) și Anexa II a Convenției privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979, Anexa II a Convenției privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979.

  • Presiunile/amenințările

    Presiunile/amenințările

    În prezent specia este afectată de presiuni precum gestionarea și utilizarea pădurii, pășunatul în pădure, speciile invazive non-native, schimbarea compoziției de specii, poluarea apelor și schimbările climatice. În viitor amenințările principale sunt gestionarea și utilizarea pădurii, speciile invazive și schimbările climatice.

  • Măsuri de conservare

    Măsuri de conservare

    Măsuri active:

    • Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de păsări caracteristice habitatelor forestiere prin crearea locurilor de cuibărit artificiale;
    • Asigurarea condițiilor de hrănire pe terenurile arabile pentru speciile dependente de acestea;
    • Înlocuirea speciilor lemnoase alohtone cu specii lemnoase autohtone în vederea creșterii gradului de utilizare pentru cuibărit, refugiu și hrănire a speciilor de păsări;
    • Menținerea sau crearea fâșiilor/zonelor de protecție adiacente cursurilor de apă în care este interzisă aplicarea fertilizanților indiferent de natura acestora;
    • Creșterea calității habitatelor forestiere în vederea conservării speciilor de păsări.
    • Asigurarea condițiilor naturale de cuibărit pentru speciile de păsări criteriu în zonele cu pădure tânără, până în 50 de ani, cu suprafețe mai mari de 100 ha, unde nu sunt programate lucrări silvice în următorii 20 de ani, până la vârsta de exploatare de 70 de ani, cel puțin 5-6 arbori/ha trebuie să fie tăiați la o înălțime de minim 5 m față de sol. Se vor alege arborii cu diametrul cel mai mare.

    Măsuri restrictive:

    • Interzicerea lucrărilor silvice de orice tip în perioada 01 aprilie – 01 iunie, cu excepția cazurilor/intervențiilor necesare ca urmare a unor infecții;
    • Interzicerea depozitării substanțelor și compușilor minerali și organici, precum: gunoiul de grajd, insecticide, pesticide, metale grele, organoclorine, hidrocarburi aromatice policiclice, izotopi radioactivi în apropierea surselor de apă, conform legislației în vigoare;
    • Interzicerea transformării pajiștilor în terenuri agricole
    • Interzicerea împăduririi pajiștilor;
    • Interzicerea folosirii substanțelor chimice care conțin substanțe active, de tip neonicotinoid.