Philomachus pugnax – bătăuș
Specia nu este prezentă în ariile naturale protejate din Podișul Nord Dobrogean.
Etimologia sau de unde provine denumirea științifică
Este format din cuvintele greceşti phylo – preferinţă pentru şi macheo – a lupta, cu referire la obiceiul masculilor de a se lupta în timpul perioadei nupţiale și cuvântul latin pugnax – războinic.
FOTO Cosmin Manci
Masculii acestei specii sunt mult mai mari decât femelele, astfel încât stolurile mari şi compacte par a fi formate din două specii. Masculul are lungimea corpului de 29-32 cm şi o greutate cuprinsă între 168-242 g. Anvergura aripilor este de circa 54-60 cm. Penajul nupţial este spectaculos, cu pene prelungi maronii şi albe pe guşă şi pe gât, iar pe cap prezintă moţuri. Variabilitatea acestui penaj este atât de mare încât individualizează fiecare mascul. Spatele este gri-maroniu, iar ciocul şi picioarele sunt portocalii. Femela are o lungime a corpului de 22-26 cm şi o greutate cuprinsă între 85-126 g. Anvergura aripilor este de 46-49 cm. Femelele sunt maro deschis, pe spate prezentând pete negre mari.
Migrează în stoluri mari, de mii de indivizi, iar pe teritoriile de iernare formează grupuri uriașe și cuibărește în habitate de tundră de la limita pădurilor până la coasta Oceanului Arctic. La noi este în pasaj, putând fi văzută căutându-și hrana la malurile noroioase ale bălților, pe maluri de râuri, mlaștini și în zone inundate, dar și în fânețe, pășuni sau pe terenuri agricole (cultivate în special cu grâu sau orez). Greutatea păsărilor variază foarte mult în perioada migrației, când consumul energetic este foarte mare. Atunci când staționează pe rutele de pasaj și se hrănesc intens, își pot dubla greutatea în 10-14 zile. Femelele sunt mai sociabile, amestecându-se deseori în stoluri mixte cu alte limicole, însă masculii realizează mai multe grupuri monospecifice.
În migrație și în timpul iernii se hrănește cu insecte diptere, efemeroptere, lăcuste, crustacee, arahnide, moluște, anelide, broaște și pești de talie mică. Dieta este completată cu hrană de origine vegetală, cel mai des consumând boabe de orez și alte cereale.