Oriolus oriolus – grangur

Este obiectiv de conservare în ROSPA0091 Pădurea Babadag și ROSPA0100 Stepa Casimcea.

Etimologia sau de unde provine denumirea științifică

Oriole – a fost folosită pentru prima dată în secolul al XVIII-lea și este o adaptare a denumirii genului științific latin, derivată din latina clasică aureolus – care semnifică aurul, cu referire la coloritul păsării.

Oriolus oriolus – grangur

FOTO Vitalie Ajder

Masculul are un penaj galben-auriu cu aripile și coada negre. Femela și păsările tinere au un colorit verzui cu aripile și coada mai întunecate. Cântecul este un fluierat sonor.

Iernează în Africa și sudul Indiei și se întorc din cartierele de iernare în mai-iunie. Este o pasăre timidă, care stă mereu ascunsă în frunziș, migrația făcându-se pe timp de noapte. Cuibul este construit de femelă și este asemănător unui hamac, fiind deseori agățat de ramuri în formă de furcă. Cuibul are o formă de cupă de 12-15 cm, este construit din papus de trestie, iarbă, mușchi, bucăți de pânză, hârtie, scoarță de copac, licheni etc. Pe interior este căptușit cu pene sau fire de lână și păr de cal, atunci când acestea sunt disponibile. O pereche are o singură pontă într-un sezon de reproducere, însă poate exista o pontă de înlocuire dacă este distrus primul cuibar.

Este o specie predominant insectivoră, dar se hrănește și cu cireșe sau alte fructe. Prada este căutată în special în vârful copacilor, dar și în frunziș sau este culeasă chiar de pe sol. Se poate adăpa din zbor, precum rândunicile

  • Caracteristicile speciei

    Caracteristicile speciei

    Masculul are un penaj galben-auriu cu aripile și coada negre. Femela și păsările tinere au un colorit verzui cu aripile și coada mai întunecate. Cântecul este un fluierat sonor.

    Iernează în Africa și sudul Indiei și se întorc din cartierele de iernare în mai-iunie. Este o pasăre timidă, care stă mereu ascunsă în frunziș, migrația făcându-se pe timp de noapte. Cuibul este construit de femelă și este asemănător unui hamac, fiind deseori agățat de ramuri în formă de furcă. Cuibul are o formă de cupă de 12-15 cm, este construit din papus de trestie, iarbă, mușchi, bucăți de pânză, hârtie, scoarță de copac, licheni etc. Pe interior este căptușit cu pene sau fire de lână și păr de cal, atunci când acestea sunt disponibile. O pereche are o singură pontă într-un sezon de reproducere, însă poate exista o pontă de înlocuire dacă este distrus primul cuibar.

    Este o specie predominant insectivoră, dar se hrănește și cu cireșe sau alte fructe. Prada este căutată în special în vârful copacilor, dar și în frunziș sau este culeasă chiar de pe sol. Se poate adăpa din zbor, precum rândunicile

  • Prezență în Podișul Nord Dobrogean

    Prezență în Podișul Nord Dobrogean

    Specie migratoare, cuibăritoare. Poate fi observată în perioada mai/iunie – septembrie. Populația cuibăritoare a speciei în Podișul Nord Dobrogean este estimată la 1500 – 2000 perechi. Este obiectiv de conservare în ROSPA0091 Pădurea Babadag și ROSPA0100 Stepa Casimcea.

  • Importanță ecologică

    Importanță ecologică

    • Reglarea mărimii populațiilor de rozătoare și a speciilor de pradă. 
    • Selecția naturală a animalelor pe care le vânează, capturând animale bolnave sau cu o condiție fizică mai slabă. 
    • Consumă cadavrele altor animale, limitând distrubuția potențialelor boli și infecții.
  • Importanță economică

    Importanță economică

    Importanța economică a speciei este dată de însuși rolul acesteia în cadrul ecosistemului, prin faptul că controlează/limitează mărimea populațiile de insecte contribuind la o agricultură sustenabilă și reducând astfel necesitatea folosirii substanțelor chimice și biocidelor.

  • Importanță pentru conservare

    Importanță pentru conservare

    Specia este menționată în Anexa II a  Convenției privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979, Lista Roșie a speciilor amenințate IUCN 2018 (LC).

  • Presiunile/amenințările

    Presiunile/amenințările

    În prezent specia este afectată de presiuni precum gestionarea și utilizarea pădurii, pășunatul în pădure, curățarea arborilor și îndepărtarea acestora de pe marginea drumurilor, toate acestea ducând la alterarea și reducerea habitatului de cuibărit și hrănire, precum și deranjul speciei. În viitor principala amenințare este gestionarea și utilizarea pădurii.

  • Măsuri de conservare

    Măsuri de conservare

    Măsuri active:

    • Plantarea de benzi de vegetație în lungul drumurilor județene și comunale; 
    • Îmbunătățirea condițiilor de cuibărit pentru speciile ce depind de terenurile arabile prin crearea elementelor de peisaj;
    • Extragerea speciilor invazive/alohtone din perimetrele elementelor de peisaj existente în situri;
    • Refacerea/reconstrucția habitatelor și crearea elementelor de peisaj la limita acestora;
    • Asigurarea condițiile de hrănire pe terenurile arabile pentru toate speciile dependente de acestea;
    • Înlocuirea speciilor lemnoase alohtone cu specii lemnoase autohtone în vederea creșterii gradului de utilizare pentru cuibărit, refugiu și hrănire a speciilor de păsări;
    • Creșterea calității habitatelor forestiere în vederea conservării speciilor de păsări.