Oenanthe oenanthe – pietrar sur

Este obiectiv de conservare în ROSPA0091 Pădurea Babadag și ROSPA0100 Stepa Casimcea.

Etimologia sau de unde provine denumirea științifică

oinanthe – pasăre necunoscută menţionată de Aristotel (384 î.Hr.-322 î.Hr.) ce apare când înfloreşte via ( oine – vie şi anthos – floare).

Oenanthe oenanthe – pietrar sur

FOTO Vitalie Ajder

Capul şi spatele masculului sunt grii, cu faţa şi aripile negre, iar gâtul maroniu. Femela are penaj similar dar mai palid. Coada lor este albă, cu vârgul negru care formează litera T. Lungimea corpului este de 14-15 cm.

Este o pasăre migratoare, care iernează în Africa. Perechea este monogamă, rar poligamă, dar indivizii se despart după sezonul de cuibărire, urmând a se reuni în anul următor datorită faptului că amândoi au un atașament teritorial accentuat. Cuibărește începând de la sfârșitul lui martie. Cuibul căptușit cu fire de iarbă, pene, licheni și mușchi este situat în cavități naturale printre pietre sau stânci, dar și în fisuri și găuri în ziduri sau în ruine. Intră și în cuiburi artificiale dacă sunt instalate în habitatul optim speciei. Uneori masculul poate înlocui pe termen scurtfeme la la clocit. Puii sunt îngrijiți de ambii părinți timp de o lună, până devin complet independenți și își iau zborul. Frecvent, dacă există suficientă hrană, perechea poate depune și a doua pontă în același sezon de reproducere.

 

Pietrarul sur se hrănește cu diverse insecte, păianjeni, melci și fructe de pădure. Deseori este văzut stând pe o piatră sau într-un tufiș, așteptând prada.

Este obiectiv de conservare în ROSPA0091 Pădurea Babadag și ROSPA0100 Stepa Casimcea.

  • Caracteristicile speciei

    Caracteristicile speciei

    ……………………

  • Prezență în Podișul Nord Dobrogean

    Prezență în Podișul Nord Dobrogean

    Specie migratoare, cuibăritoare. Poate fi observată în perioada aprilie – septembrie. Populația cuibăritoare în Podișul Nord Dobrogean este estimată la 300 – 600 perechi. Este obiectiv de conservare în ROSPA0091 Pădurea Babadag și ROSPA0100 Stepa Casimcea.

  • Importanță ecologică

    Importanță ecologică

    Specia contribuie la reglarea mărimii populațiilor de nevertebrate, în special a insectelor. De asemenea are un rol secundar (ocazional) în diseminarea semințelor. Este indicator al calității habitatelor aride și de stâncărie.

  • Importanță economică

    Importanță economică

    Importanța economică a speciei este dată de însuși rolul acesteia în cadrul ecosistemului, prin faptul că controlează/limitează mărimea populațiile de insecte contribuind la o agricultură sustenabilă și reducând astfel necesitatea folosirii substanțelor chimice și biocidelor.

  • Importanță pentru conservare

    Importanță pentru conservare

    Specie este menționată în Lista Roșie a speciilor amenințate IUCN 2018 (LC), Anexa II a  Convenției privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979, Anexa II a Convenției privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979.

  • Presiunile/amenințările

    Presiunile/amenințările

    În prezent specia este afectată de presiuni precum agricultura intensivă, schimbarea culturilor, pășunat intensiv, utilizarea biocidelor și substanțelor chimice, curățarea copacilor și îndepărtarea arborilor de pe marginea drumurilor, incendii  precum și aridizarea zonei ca urmare a schimbarilor climatice etc., toate acestea ducând la alterarea și reducerea habitatului de cuibărit și hrănire, precum și deranjul populației. În viitor amenințările principale sunt agricultura intensivă și schimbările climatice.

  • Măsuri de conservare

    Măsuri de conservare

    Măsuri active:

    • Asigurarea condițiile de hrănire pe terenurile arabile pentru toate speciile dependente de acestea;
    • Reglementarea numărului de câini și a condițiilor de deținere a acestora în cadrul turmelor de animale ce pasc pe pajiști, conform legislației în vigoare.

    Măsuri restrictive:

    • Interzicerea lucrărilor care pot afecta structura și/sau cursul natural al râurilor și pâraielor din cadrul sitului, cu excepția situațiilor de interes public major; 
    • Interzicerea arderii vegetației de pe pajiști, ca măsură de igienizare sau stimulare a creșterii acesteia, cu excepția cazurilor speciale prevăzute de legislația în vigoare;
    • Interzicerea pășunatului în perioada 26 octombrie– 23 aprilie în vederea conservării pajiștilor pentru refacerea calității habitatelor de cuibărit și hrănire.