Nycticorax nycticorax – stârc de noapte
Specia nu este prezentă în ariile naturale protejate din Podișul Nord Dobrogean.
Etimologia sau de unde provine denumirea științifică
Cuvintele greceşti nyctos – noapte şi corax – corb, cu referire probabil la obiceiul de a fi activ noaptea.
FOTO Vitalie Ajder
Penajul exemplarelor adulte este gri, negru și alb. Boneta este neagră. Spatele și șoldurile sunt, de asemenea, negre, burta fiind gri deschis până la alb. În rest, trunchiul și aripile sunt gri-cenușii. Fruntea și fața sunt albe, iar în locurile unde aceasta este fără pene, pielița este verde-gălbuie. Ciocul este negrul, irisul este roșu. Picioarele adulților sunt de-un verde-gălbui pal. Are o lungime a corpului de 58 – 65 cm şi o greutate de circa 800 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 90 – 100 cm. Femelele sunt, de obicei, mai mici și au în timpul reproducerii smocul de pene mai mic decât masculii.
Iernează pe continentul african și soseşte la sfârşitul lunii martie sau început de aprilie din cartierele de iernare. Este o specie nocturnă fiind vizibilă dimineaţa devreme sau la apusul soarelui. În timpul zilei se retrage în copaci sau tufişuri. Cuibăreşte în colonii mixte alături de alte specii de stârci şi cormorani. În timpul clocitului, schimbarea partenerilor la cuib se face conform unui ritual. Cuibul este amplasat pe sălcii şi numai uneori pe trestie bătrână. La construirea cuibului, ce are forma unei farfurii puţin adânci, alcătuit din crenguţe şi stuf, participă cei doi părinţi. Clocitul și creșterea piuilor sunt asigurate de ambii părinţi.
Se hrăneşte mai ales cu peşti la care se adaugă larve de insecte, mormoloci, lipitori şi chiar şoareci.