Milvus migrans – gaie brună, gaie neagră, șorliță brună

Este obiectiv de conservare în ROSPA0100 Stepa Casimcea.

Etimologia sau de unde provine denumirea științifică

Milvus este numele latin al gaiei. Numele de specie migrans are origini latine, de la verbul migro, -are – a migra, a se muta.  

Milvus migrans – gaie brună, gaie neagră, șorliță brună

FOTO Vitalie Ajder

Adulţii au o înfăţişare similară. Poziţionarea aripilor în unghi şi coada în furculiţă, face ca identificarea să fie relativ uşoară. Lungimea corpului este de 48 – 58 cm şi o greutate cuprinsă între 650 – 940 g, femela fiind cu puţin mai mare decât masculul. Anvergura aripilor este cuprinsă între 130 – 155 cm.

Iernează în Africa și soseşte din cartierele de iernare în martie, pentru cuibărit. Ritualul de împerechere este spectaculos, iar partenerii se urmăresc în zbor rotindu-se, plonjând şi executând miscări acrobatice de mare virtuozitate. Femelele nesupravegheate de mascul se împerechează şi cu alţi masculi. Cuibăreşte în scobiturile stâncilor şi în copaci înalţi. Orientarea cuibului este aleasă în funcţie de direcţia predominantă a vânturilor. Preferă să-şi aşeze cuibul în apropierea zonelor umede şi a aşezărilor umane. La cuib aduce ornamente, iar în cuiburile cercetate de Dombrowski, au fost găsite scrisori de dragoste, jurnale şi alte resturi de hârtie, petece de haine vechi şi covoare. În mod obişnuit sunt aduse bucăţi de plastic şi materiale textile. La construirea cuibului, participă ambii părinţi şi acesta este alcătuit din crengi, căptuşit cu resturi vegetale. Păsările pot cuibări după cel de-al doilea an de viaţă.

Se hrăneşte cu insecte, mamifere mici şi resturi de la mamifere mari, păsări, şerpi, broaşte şi peşti. Petrece destul de mult timp în aer planând în curenţii ascendenţi, în căutarea hranei. Sunt atrase de fum şi foc şi vânează vieţuitoarele ce fug de foc.

  • Caracteristicile speciei

    Caracteristicile speciei

    Adulţii au o înfăţişare similară. Poziţionarea aripilor în unghi şi coada în furculiţă, face ca identificarea să fie relativ uşoară. Lungimea corpului este de 48 – 58 cm şi o greutate cuprinsă între 650 – 940 g, femela fiind cu puţin mai mare decât masculul. Anvergura aripilor este cuprinsă între 130 – 155 cm.

    Iernează în Africa și soseşte din cartierele de iernare în martie, pentru cuibărit. Ritualul de împerechere este spectaculos, iar partenerii se urmăresc în zbor rotindu-se, plonjând şi executând miscări acrobatice de mare virtuozitate. Femelele nesupravegheate de mascul se împerechează şi cu alţi masculi. Cuibăreşte în scobiturile stâncilor şi în copaci înalţi. Orientarea cuibului este aleasă în funcţie de direcţia predominantă a vânturilor. Preferă să-şi aşeze cuibul în apropierea zonelor umede şi a aşezărilor umane. La cuib aduce ornamente, iar în cuiburile cercetate de Dombrowski, au fost găsite scrisori de dragoste, jurnale şi alte resturi de hârtie, petece de haine vechi şi covoare. În mod obişnuit sunt aduse bucăţi de plastic şi materiale textile. La construirea cuibului, participă ambii părinţi şi acesta este alcătuit din crengi, căptuşit cu resturi vegetale. Păsările pot cuibări după cel de-al doilea an de viaţă.

    Se hrăneşte cu insecte, mamifere mici şi resturi de la mamifere mari, păsări, şerpi, broaşte şi peşti. Petrece destul de mult timp în aer planând în curenţii ascendenţi, în căutarea hranei. Sunt atrase de fum şi foc şi vânează vieţuitoarele ce fug de foc.

  • Prezență în Podișul Nord Dobrogean

    Prezență în Podișul Nord Dobrogean

    Poate fi observată în timpul pasajului pe câmpurile cultivate şi pajiștile naturale, unde își caută hrană. Populația cuibăritoare este estimată la 50 – 100 exemplare. Este obiectiv de conservare în ROSPA0100 Stepa Casimcea.

  • Importanță ecologică

    Importanță ecologică

    • Reglarea mărimii populațiilor de rozătoare și a speciilor de pradă. 
    • Selecția naturală a animalelor pe care le vânează, capturând animale bolnave sau cu o condiție fizică mai slabă. 
    • Consumă cadavrele altor animale, limitând distrubuția potențialelor boli și infecții.
  • Importanță economică

    Importanță economică

    Importanța economică a speciei este dată de însuși rolul acesteia în cadrul ecosistemului, spre exemplu prin controlul populațiilor de nevertebrate și rozătoare contribuie la o agricultură sustenabilă, reducând necesitatea folosirii substanțelor chimice și biocidelor. Deasemenea contribuie la stoparea răspândirii bolilor de către rozătoare.

  • Importanță pentru conservare

    Importanță pentru conservare

    Specie menționată în Anexa I a Directivei Păsări (Anexa nr. 3 din OUG nr. 57),  Cartea roșie a vertebratelor din România (Academia Română, 2005), Anexa II a Convenției privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979, Anexa II a  Convenției privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979, Lista Roșie a speciilor amenințate IUCN 2018 (LC), Anexa II – Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție (CITES).

  • Presiunile/amenințările

    Presiunile/amenințările

    În prezent specia este afectată de presiuni precum agricultura intensivă, schimbarea culturilor, înlocuirea pășunii cu teren agricol, linii electrice suspendate, curățarea/îndepărtarea arborilor de pe marginea drumurilor, parcuri eoliene etc. toate acestea ducând la modificarea, fragmentare și reducerea habitatului, precum și la deranjul speciei. Amenințările principale sunt agricultura intensivă, construirea de parcuri eoliene care pot produce moartea prin coliziune și schimbările climatice.

  • Măsuri de conservare

    Măsuri de conservare

    Măsuri active:

    • Asigurarea condițiilor de hrănire pe terenurile arabile pentru toate speciile de păsări dependente de acestea;
    • Izolarea liniilor electrice de joasă tensiune pentru a reduce mortalitatea cauzată de acestea prin electrocutare;
    • Semnalizarea liniilor electrice de înaltă tensiune pentru a reduce mortalitatea cauzată de coliziune accidentală; 
    • Reglementarea funcționării parcurilor eoliene existente.

    Măsuri restrictive:

    • Interzicerea arderii vegetației de pe pajiști ca măsură de igienizare sau stimulare a creșterii aceștia, cu excepția cazurilor speciale prevăzute de legislația în vigoare;
    • Interzicerea transformării pajiștilor în terenuri agricole
    • Interzicerea împăduririi pajiștilor;
    • Interzicerea depozitării substanțelor și compușilor minerali și organici, precum: gunoiul de grajd, insecticide, pesticide, metale grele, organochlorine, hidrocarburi aromatice policiclice, izotopi radioactivi în apropierea surselor de apă, conform legislației în vigoare;
    • Interzicerea folosirii substanțelor chimice care conțin substanțe active, de tip neonicotinoid.