Melanocorypha calandra – ciocârlie de Bărăgan

Caracteristicile speciei

Foarte mare, cu coadă proporţional scurtă, aripi lungi şi late, tivite cu alb pe marginea posterioară. Cioc gros. Pete mari, negre pe gât, mai puţin evidente la femelă. Zbor ondulat la înălţimi mici, cu bătăi de aripi destul de lente.

Este parţial sedentară. În afara perioadei de cuibărit se înregistrează mişcări pe distanţe mai mari. Masculii ajung în teritoriile de cuibărit foarte devreme, înaintea femelelor, în lunile februarie – martie. Este o specie monogamă, singuratică și teritorială, dar poate fi semicolonială în zonele cu densitate ridicată. Masculii se aud cântând încă din martie. Când se ridică în aer, începe să cânte și apoi se rotește deasupra teritoriului său la o înălțime de 80-100 m, timp de câteva minute. Zborul este caracteristic cu bătăi rare ale aripilor, plutind cu aripile întinse și coada strânsă. Poate imita cântecul altor specii. Este teritorială și urmărește intrușii în zbor. Cuibul este construit de femelă într-o adâncitură superficială din sol, fiind adeseori adăpostit sub tufișuri sau alte plante. Această scobitură este căptușită cu paie și tulpini vegetale uscate, peste care este așezată o împletitură fină de iarbă. Ponta este clocită numai de către femelă. Puii sunt îngrijiți numai de femelă în primele 1-3 zile, apoi sunt hrăniți de ambii părinți. O pereche are frecvent două ponte într-un sezon de reproducere.

În timpul primăverii consumă în principal insecte, mai ales lăcuste și omizi, dar și păianjeni, melci mici și viermi. În timpul iernii hrana este de origine vegetală, fiind formată din diverse semințe și rădăcini. Își procură hrana de pe pământ, singuratic sau în grupuri mici, adeseori și în stoluri mari, câteodată împreună cu presura sură.

Prezență în Podișul Nord Dobrogean

Specie rezidentă ce poate fi observată pe toată perioada anului. Populația cuibăritoare în cadrul Podișului Nord Dobrogean este estimată la 350 – 600 perechi. Este obiectiv de conservare în ROSPA0091 Pădurea Babadag, și ROSPA0100 Stepa Casimcea.

Importanță ecologică

Specia contribuie la reglarea mărimii populațiilor de nevertebrate, în special a insectelor, precum și la diseminarea semințelor speciilor de floră. Este indicator ai calității habitatelor agricole.

Importanță economică

Importanța economică a speciei este dată de însuși rolul acesteia în cadrul ecosistemului, prin faptul că controlează/limitează mărimea populațiile de nevertebrate, contribuind la o practică forestieră sustenabilă prin reducerea necesității folosirii substanțelor chimice și biocidelor.

Importanță pentru conservare

Specie este menționată în Anexa I a Directivei Păsări (Anexa nr. 5A din OUG 57), în Anexa II a Convenției privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979, în Lista Roșie a speciilor amenințate IUCN 2018 (LC).

Presiunile/amenințările

În prezent specia este afectată de presiuni precum agricultura intensivă, schimbarea culturilor, pășunat intensiv, braconaj, vânătoarea, utilizarea biocidelor și a substanțelor chimice, incendii etc, toate acestea ducând la alterarea și reducerea habitatului, reducerea populației. Amenințările principale sunt agricultura intensivă și schimbările climatice.

Amenințările principale sunt continuarea gestionarii neadecvate a pădurii, construirea de parcuri eoliene care pot produce moartea prin coliziune, folosirea intensiva a substanțelor chimice în practicile agricole, monoculturile.

Măsuri de conservare

Măsuri active:

• Asigurarea condițiilor de hrănire pe terenurile arabile pentru speciile dependente de acestea;
• Reglementarea numărului de câini și a condițiilor de deținere a acestora în cadrul turmelor de animale ce pasc pe pajiști, conform legislației în vigoare.

Măsuri restrictive:

• Interzicerea pășunatului în perioada 26 octombrie – 23 aprilie în vederea conservării pajiștilor pentru refacerea calității habitatelor de cuibărit și hrănire;
• Interzicerea arderii vegetației de pe pajiști ca măsură de igienizare sau stimulare a creșterii acesteia, cu excepția cazurilor speciale prevăzute de legislația în vigoare.
• Interzicerea depozitării substanțelor și compușilor minerali și organici, precum: gunoiul de grajd, insecticide, pesticide, metale grele, organochlorine, hidrocarburi aromatice policiclice, izotopi radioactivi în apropierea surselor de apă, conform legislației în vigoare
• Interzicerea transformării pajiștilor în terenuri agricole
• Interzicerea împăduririi pajiștilor;
• Interzicerea folosirii substanțelor chimice care conțin substanțe active, de tip neonicotinoid.