Lanius excubitor – sfrâncioc mare

Este obiectiv de conservare în ROSPA0091 Pădurea Babadag.

Etimologia sau de unde provine denumirea științifică

Lanius – măcelar, provine din cuvântul latin laniare – a rupe în bucăți (cu referire comportamentul de prădător, de sfâșiere a prăzii) și cuvântul latin excubitor – santinelă, cu referire la modul expus de a pândi prada de la înălțimea vegetației.

Lanius excubitor – sfrâncioc mare

FOTO Vitalie Ajder

Ambele sexe au coloritul relativ similar: capul și spatele, obrajii și pieptul albe, banda neagră din zona ochilor este îngustă și se termină în zona ciocului, aripile sunt negre, cu o pată albă în zona centrală. La femelă mandibula inferioară a ciocului și negrul din aripă sunt mai deschise la culoare. Lungimea corpului este de 21-26 cm şi are o greutate medie de 41-81 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 30-35 cm.

Este sedentară și preferă în general locurile deschise, cum ar fi pășunile și fâneţele presărate cu arbuști și tufe, în care sunt neapărat prezente puncte mai înalte de observaţie. Evită câmpiile plate fără copaci sau tufe mari și poate fi întâlnit chiar și în aproprierea așezărilor omenești. Dacă descoperă o zonă abundentă în hrană se adaptează cu ușurinţă. Are nevoie doar de câteva puncte de observaţie, un loc bun de cuib și hrană cât mai variată. Perechea este foarte teritorială. Specia este monogamă, însă legătura dintre parteneri este slabă pe perioada iernilor, astfel încât în următorul sezon de cuibărit fiecare dintre ei poate alege alt partener. Ritualul nupțial este complex, alcătuit din zboruri și posturi de etalare a penajului, cântece și frecvente cazuri în care masculul oferă hrană femelei. Cuibul este amplasat într-un copac la peste 1 m înălțime de la sol și este solid, construit din crenguţe. Pe interior este tapetat cu fire de plante, iarbă, pene și alte materiale. Ambele sexe contribuie la construirea cuibului și la hrănirea puilor. De regulă doar femela se ocupă de clocitul ouălor. Depune frecvent două ponte în anii cu hrană suficientă,cu câte 4-7 ouă.

Se hrănește cu insecte de dimensiuni mari, șopârle, rozătoare sau păsări de talie mai mică. Prada este zărită din postul de observaţie sau din zbor și prinsă după o scurtă urmărire aeriană sau cu o coborâre rapidă pe sol. O parte din hrana capturată este înfiptă în spinii plantelor sau în sârma gardurilor, pentru depozitare.

  • Caracteristicile speciei

    Caracteristicile speciei

    ……………………

  • Prezență în Podișul Nord Dobrogean

    Prezență în Podișul Nord Dobrogean

    Specia poate fi observată în timpul iernii, începând cu luna noiembrie și până la început de martie. Efectivul populației este estimat la 7 – 20 indivizi. Este obiectiv de conservare în ROSPA0091 Pădurea Babadag.

  • Importanță ecologică

    Importanță ecologică

    Specia contribuie la reglarea mărimii populațiilor de nevertebrate, în special insecte precum a populațiilor de rozătoare. Este indicator ai calității habitatelor.

  • Importanță economică

    Importanță economică

    Importanța economică a speciei este dată de însuși rolul acesteia în cadrul ecosistemului, prin faptul că controlează/limitează mărimea populațiile de nevertebrate și rozătoare, contribuind la o agricultură sustenabilă prin reducerea necesității folosirii substanțelor chimice și biocidelor. De asemenea limitează răspândirea bolilor.

  • Importanță pentru conservare

    Importanță pentru conservare

    Specie menționată în Anexa II a  Convenției privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979, Lista Roșie a speciilor amenințate IUCN 2018 (LC).

  • Presiunile/amenințările

    Presiunile/amenințările

    În prezent specia este afectată de presiuni precum agricultura intensivă, schimbarea culturilor, pășunatul intensiv, utilizarea substanțelor chimice în practicile agricole, curățarea arborilor și îndepărtarea acestora de pe marginea drumurilor, poluarea difuză a apelor, incendii toate acestea ducând la modificarea, fragmentare și reducerea habitatului de hrănire și de cuibărit, precum și la deranjul speciei. Amenințările principale sunt agricultura intensivă și schimbările climatice.

    Amenințările principale sunt continuarea gestionarii neadecvate a pădurii, construirea de parcuri eoliene care pot produce moartea prin coliziune, folosirea intensiva a substanțelor chimice în practicile agricole, monoculturile.

  • Măsuri de conservare

    Măsuri de conservare

    Măsuri active:

    • Plantarea de benzi de vegetație în lungul drumurilor județene și comunale; 
    • Îmbunătățirea condițiilor de cuibărit pentru speciile ce depind de terenurile arabile prin crearea elementelor de peisaj;
    • Refacerea/reconstrucția habitatelor și crearea elementelor de peisaj la limita acestora;
    • Asigurarea condițiilor de hrănire pe terenurile arabile pentru toate speciile de păsări dependențe de acestea;

    Măsuri restrictive:

    • Interzicerea depozitării substanțelor și compușilor minerali și organici, precum: gunoiul de grajd, insecticide, pesticide, metale grele, organochlorine, hidrocarburi aromatice policiclice, izotopi radioactivi în apropierea surselor de apă, conform legislației în vigoare
    • Interzicerea transformării pajiștilor în terenuri agricole
    • Interzicerea împăduririi pajiștilor;
    • Interzicerea folosirii substanțelor chimice care conțin substanțe active, de tip neonicotinoid.