Jynx torquilla – capîntortură

Caracteristicile speciei

Este o specie de ciocănitoare atipică, de talie mică. Dimorfismul sexual este inexistent. Penajul este atipic, având un aspect exotic cu colorit brun-cenușiu-pestriț pe spatele corpului, aripi și cap, iar partea inferioară albicioasă cu striații maronii pe laterale. Lungimea corpului este de 16-18 cm şi are o greutate medie de 30-50 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 25-27 cm. Pasărea prezintă un comportament aparte, răsucindu-și capul la 180⁰ atunci când este în pericol sau simte o amenințare, de unde îi revine și denumirea de cap-în-tortură.

Specia este migratoare efectuând deplasări sezoniere din Europa și centrul Asiei spre sudul Asiei și centrul Africii, unde iernează. Cuibărește în perioada mai-iulie, migrând spre sud începând cu luna septembrie și revenind în teritoriile de cuibărit în lunile martie-aprilie. Păsările selectează teritoriul de cuibărit în funcție de abundența hranei existente. Nu are o preferință a locului de amplasare a cuibului, acesta regăsindu-se în scorburi de ciocănitori, crăpături din ziduri, găuri din maluri de pământ sau chiar cuiburi artificiale. De obicei poate alunga rezidenții din unele locuri de cuibărit, împingându-le ouăle afară din cuib și chiar puii. Perechile sunt monogame, formându-se numai pe perioada de cuibărit. Păsările devin active pentru reproducere din al doilea an de viață. Puii sunt hrăniți de ambii părinți. Perechile au o singură pontă pe an.

Hrana constă din furnici, viermi, păianjeni, larve, fluturi pe care le capturează cu limba lipicioasă retractabilă din coronamentul copacilor, dar fără a sparge scoarța acestora, cum procedează rudele sale din familia ciocănitorilor.

Este obiectiv de conservare în ROSPA0100 Stepa Casimcea.

Prezență în Podișul Nord Dobrogean

Specie migratoare, cuibăritoare, ce poate fi observată în perioada aprilie – septembrie. Populația cuibăritoare este estimată la 60 – 100 perechi. Este obiectiv de conservare în ROSPA0100 Stepa Casimcea.

Importanță ecologică

Specia contribuie la reglarea mărimii populațiilor de nevertebrate, în special a insectelor. Este indicator al calității habitatelor.

Importanță economică

Importanța economică a speciei este dată de însuși rolul acesteia în cadrul ecosistemului, prin faptul că controlează/limitează mărimea populațiile de nevertebrate, în special a insectelor contribuind la o practică forestieră sustenabilă și reducând astfel necesitatea folosirii substanțelor chimice și biocidelor

Importanță pentru conservare

Specie este menționată în Lista Roșie a speciilor amenintate IUCN 2018 (LC) și Anexa II a Convenției privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979, Anexa II a Convenției privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979.

Presiunile/amenințările

În prezent specia este afectată de presiuni precum gestionarea și utilizarea pădurii, îndepărtarea arborilor vii și a crângurilor sau tufărișurilor, speciile invazive non-native, curățarea arborilor și îndepărtarea acestora de pe marginea drumurilor. În viitor amenințările sunt gestionarea și utilizarea pădurii, speciile invazive.

Amenințările principale sunt continuarea gestionarii neadecvate a pădurii, construirea de parcuri eoliene care pot produce moartea prin coliziune, folosirea intensiva a substanțelor chimice în practicile agricole, monoculturile.

Măsuri de conservare

Măsuri active:

• Înlocuirea speciilor lemnoase alohtone cu specii lemnoase autohtone în vederea creșterii gradului de utilizare pentru cuibărit, refugiu și hrănire a speciilor de păsări;
• Creșterea calității habitatelor forestiere în vederea conservării speciilor de păsări.