Ficedula parva – muscar mic

Caracteristicile speciei

Masculul se diferenţiază prin pieptul portocaliu şi capul gri. Spatele este maroniu la fel ca al femelei. Caracteristice sunt petele albe de pe fiecare parte a cozii, foarte evidente când coada este deschisă. Îşi ţine coada ridicată. Are lungimea corpului de 11-12 cm, cu o greutate de circa 10-11 g. Anvergura aripilor este de 18,5-21 cm.

Iernează în sudul Asiei şi în Africa și sosește pentru cuibărit în aprilie. Amenajează cuib din mușchi, iarbă și frunze în crăpături ale arborilor sau în scobituri ale clădirilor, la o înălțime de 1-4m. Este o pasăre activă, cu comportament asemănător cu al pitulicilor. Este depusă o singură pontă pe an şi de obicei perechea foloseşte acelaşi teritoriu de cuibărit mai mulţi ani.

Se hrăneşte cu insecte şi ocazional cu fructe.

Prezență în Podișul Nord Dobrogean

Specie migratoare și cuibăritoare în cadrul sitului și poate fi observată în perioada aprilie – septembrie. Populația care cuibărește este de 200 – 300 perechi, iar cea migratoare este 3000 – 5000 exemplare. Este obiectiv de conservare în ROSPA0091 Pădurea Babadag.

Importanță ecologică

Specia contribuie la reglarea mărimii populațiilor de nevertebrate și insecte, precum și la desiminarea semințelor speciilor de floră. Este indicator ai calității habitatelor forestiere.

Importanță economică

Este dată de însuși rolul acesteia în cadrul ecosistemului, prin faptul că controlează/limitează mărimea populațiile de nevertebrate, în special a insectelor contribuind la o practică forestieră sustenabilă și reducând astfel necesitatea folosirii substanțelor chimice și biocidelor.

Importanță pentru conservare

Specia este menționată în Anexa I a Directivei Păsări, Lista Roșie a speciilor amenințate IUCN 2018 (LC), Anexa II a  Convenției privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979, Anexa II a Convenției privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979.

Presiunile/amenințările

În prezent specia este afectată de presiuni precum îndepărtarea gardurilor vii și a crângurilor sau tufărișurilor, gestionarea și utilizarea pădurii, curățarea arborilor și îndepăratarea acestora de pe marginea drumurilor, speciile invazive non-native precum și ardizarea zonei ca urmare a schimbarilor climatice, toate acestea ducând la alterarea și reducerea habitatului de cuibărit și hrănire, precum și declinul populației. În viitor amenințările principale sunt gestionarea și utilizarea pădurii, speciile invazive non-native și schimbările climatice

Măsuri de conservare

Măsuri active:

• Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de păsări caracteristice habitatelor forestiere, prin crearea locurilor de cuibărit artificiale;
• Înlocuirea speciilor lemnoase alohtone cu specii lemnoase autohtone în vederea creșterii gradului de utilizare pentru cuibărit, refugiu și hrănire a speciilor de păsări
• Creșterea calității habitatelor forestiere în vederea conservării speciilor de păsări;
• Asigurarea condițiilor naturale de cuibărit pentru speciile de păsări criteriu în zonele cu pădure tânără, până în 50 de ani, cu suprafețe mai mari de 100 ha, unde nu sunt programate lucrări silvice în următorii 20 de ani, până la vârsta de exploatare de 70 de ani, cel puțin 5-6 arbori/ha trebuie să fie tăiați la o înălțime de minim 5 m față de sol. Se vor alege arborii cu diametrul cel mai mare.