Falco vespertinus – vânturel de seară, șoimuleț de seară

Caracteristicile speciei

Masculul are în penaj o combinaţie unică între albastrul – gri închis (ardezie) de pe corp şi roşul ruginiu de pe penele picioarelor şi subcodale. Femela, este mai mare şi are penajul gri – albastru pe spate şi ruginiu pe corp. Lungimea corpului este de 28 – 34 cm şi o greutate medie de 130 – 197 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 65 – 76 cm. Este un şoim de talie medie spre mică.

Iernează în Africa și soseşte din cartierele de iernare în a doua parte a lunii aprilie şi în prima parte a lunii mai. Este o pasăre socială ce cuibăreşte în colonii. Pentru cuibărit ocupă cuiburi vechi de răpitoare sau corvide, fiind în acest fel dependentă de coloniile de ciori de semănătură.

Se hrăneşte în special cu insecte, mamifere mici, broaşte şi şerpi. Cea mai mare parte a hranei formată din insecte o capturează în zbor. Uneori “planează la punct fix” sau merge pe sol căutându-şi prada. Cel mai activ vânează la răsărit şi în amurg, când poate fi văzut zburând la înălţime mică, deasupra râurilor.

Prezență în Podișul Nord Dobrogean

Este obiectiv de conservare în ROSPA0091 Pădurea Babadag, ROSPA0100 Stepa Casimcea. Este o specie cuibăritoare, fiind observată în perioada aprilie – octombrie, dar și în perioada de migrație. Populația cuibăritoare este de maxim 15 perechi, dar în timpul pasajului Podișul Nord Dobrogean este traversat de 800 – 2000 exemplare.

Importanță ecologică

Reglarea mărimii populațiilor de rozătoare și a speciilor de pradă. 
Selecția naturală a animalelor pe care le vânează, capturând animale bolnave sau cu o condiție fizică mai slabă.

Importanță economică

Este dată de însuși rolul acesteia în cadrul ecosistemului, spre exemplu prin controlul populațiile de rozătoare contribuie la o agricultură și practică forestieră sustenabilă, reducând necesitatea folosirii substanțelor chimice și biocidelor și în acelasi timp stopează răspândirea bolilor, rozătoarele fiind vectori ai multor boli. De asemenea, în ultimii ani vânturelul de seară este o speciei de interes eco-turistic.

Importanță pentru conservare

Specie menționată în Anexa I a Directivei Păsări (Anexa nr. 3 din OUG nr. 57),  Cartea roșie a vertebratelor din România (Academia Română, 2005), Anexa II a Convenției privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979, Anexa II a  Convenției privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979, Lista Roșie a speciilor amenințate IUCN 2018 (LC), Anexa II – Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție (CITES).

Presiunile/amenințările

În prezent specia este afectată de activități antropice precum înlocuirea pășunii cu teren agricol, linii electrice și de telefon suspendate, curățarea/îndepărtarea arborilor de pe marginea drumurilor, parcurile eoliene, schimbările climatice. Amenințările sunt agricultura intensivă, construirea de parcuri eoliene care pot produce moartea prin coliziune și schimbările climatice.

Măsuri de conservare

Măsuri active:

• Îmbunătățirea condițiilor de cuibărit pentru specie  prin crearea locurilor de cuibărit artificiale;
• Plantarea de benzi de vegetație în lungul drumurilor județene și comunale; 
• Interzicerea îndepărtării coloniilor de ciorităierii pâlcurilor de arbori cu ciori;
• Îmbunătățirea condițiilor de cuibărit pentru speciile ce depind de ternurile arabile prin crearea elementelor de peisaj;
• Extragerea speciilor invazive/alohtone din perimetrele elementelor de peisaj existente;
• Asigurarea condițiilor de hrănire pe terenurile arabile;
• Izolarea liniilor electrice de joasă tensiune pentru a reduce mortalitatea cauzată de acestea prin electrocutare;
• Semnalizarea liniilor electrice de înaltă tensiune pentru a reduce mortalitatea cauzată de coliziune accidentală; 
• Reglementarea funcționării parcurilor eolienne existente;
• Menținerea sau crearea fâșiilor/zonelor de protecție adiacente cursurilor de apă în care este interzisă aplicarea fertilizanților indiferent de natura acestora;
• Încurajarea fermierilor săaplice pentru Măsura 10 Plăți de agro-mediu, pachetul 3 – pajiști importante pentru păsări, Varianta 3.2 – Lanius minor și Falco vespertinus.

Măsuri restrictive:

• Interzicerea pășunatului în perioada 26 octombrie – 23 aprilie în vederea conservării pajiștilor pentru refacerea calității habitatelor de cuibărit și hrănire;
• Interzicerea transformării pajiștilor în terenuri agricole
• Interzicerea împăduririi pajiștilor; 
• Interzicerea depozitării substanțelor și compușilor minerali și organici, precum: gunoiul de grajd, insecticide, pesticide, metale grele, organoclorine, hidrocarburi aromatice policiclice, isotopi radioctivi în apropierea surselor de apă, conform legislației în vigoare
• Interzicerea folosirii substanțelor chimice care conțin substanțe active, de tip neonicotionoid.