Emberiza hortulana – presură de grădină
Este obiectiv de conservare în ROSPA0091 Pădurea Babadag, ROSPA0100 Stepa Casimcea și ROSPA0040 Dunărea Veche-Brațul Măcin.
AcasăBiodiversitatePăsăriEmberiza hortulana – presură de grădină
Emberiza hortulana – presură de grădină
Este obiectiv de conservare în ROSPA0091 Pădurea Babadag, ROSPA0100 Stepa Casimcea și ROSPA0040 Dunărea Veche-Brațul Măcin.
Etimologia sau de unde provine denumirea științifică:
germanul embritz – presură și cuvântul latin hortulanus – de grădină.
FOTO Cosmin Manci
Se distinge de alte presuri prin penajul galben al gâtului şi abdomenul cărămiziu. Ciocul şi picioarele sunt roz. De aproape se poate observa cercul alb-gălbui din jurul ochiului. Ciocul este conic şi robust pentru a sparge învelişul seminţelor cu care se hrăneşte. Femela asemănătoare cu masculul, dar capul este gri-cafeniu şi are o bandă de striuri fine întunecate pe pieptul cenuşiu.
Este o specie migratoare ce iernează în Africa, în Guinea, Nigeria, Coasta de Fildeş şi Etiopia și ajunge la noi în aprilie. Migrează în stoluri mici formate din 5-50 de exemplare. Specia are tendinţa de a cuibări oarecum grupat şi de aceea este dificil de apreciat densitatea perechilor. Masculii se pot auzi la distanţe de 20-50 m unul de celălalt, ceea ce indică faptul că masculul apără un teritoriu relativ restrâns. Cuibul este construit de obicei pe sol la adăpostul tufişurilor, de către femelă, într-un interval de 2-4 zile şi este alcătuit din iarbă şi frunze. La interior este căptuşit cu rădăcini fine, păr şi pene. Uneori îşi construieşte cuibul şi în tufişuri sau arbori scunzi. Este o specie monogamă.
Se hrănește cu semințe, dar și cu nevertebratele pe care le prinde pe sol.
Este obiectiv de conservare în ROSPA0091 Pădurea Babadag, ROSPA0100 Stepa Casimcea și ROSPA0040 Dunărea Veche-Brațul Măcin.
……………………
ROSPA0091 Pădurea Babadag, ROSPA0100 Stepa Casimcea.
Specia poate fi observată în timpul migrației, astfel Podișul Nord Dobrogean este traversat de 3.000 – 8.000 exemplare de uliu păsărar, dintre acestea 1.000 – 3.000 traversează situl Stepa Casimcea, iar 1.500 – 5.000 traversează situl Pădurea Babadag.
Importanța economică a speciei este dată de însuși rolul acesteia în cadrul ecosistemului, spre exemplu prin controlul populațiile de rozătoare contribuie la o agricultură și practică forestieră sustenabilă, reducând necesitatea folosirii substanțelor chimice și biocidelor și în acelasi timp stopează răspândirea bolilor, rozătoarele fiind vectori ai multor boli. De asemenea, în ultimii ani uliu păsărar este o speciei de interes eco-turistic.
Specie menționată în Anexa II – Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979, Anexa I I- Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979, Lista Roșie a speciilor amenințate IUCN 2018 (LC), Anexa II – Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție (CITES).
În prezent specia este afectată de activități antropice precum agricultura intensivă, schimbarea culturilor, pășunatul intensiv, utilizarea substanțelor chimice în practicile agricole, managementul neadecvat al fondului forestier, falconerie, toate acestea ducând la modificarea, fragmentare și reducerea habitatului de hrănire și de cuibărit, precum și la deranjul speciei.
Amenințările principale sunt continuarea gestionarii neadecvate a pădurii, construirea de parcuri eoliene care pot produce moartea prin coliziune, folosirea intensiva a substanțelor chimice în practicile agricole, monoculturile.
Măsuri active de conservare:
Măsuri restrictive: