Emberiza hortulana – presură de grădină
Este obiectiv de conservare în ROSPA0091 Pădurea Babadag, ROSPA0100 Stepa Casimcea și ROSPA0040 Dunărea Veche-Brațul Măcin.
Etimologia sau de unde provine denumirea științifică:
germanul embritz – presură și cuvântul latin hortulanus – de grădină.
FOTO Cosmin Manci
Se distinge de alte presuri prin penajul galben al gâtului şi abdomenul cărămiziu. Ciocul şi picioarele sunt roz. De aproape se poate observa cercul alb-gălbui din jurul ochiului. Ciocul este conic şi robust pentru a sparge învelişul seminţelor cu care se hrăneşte. Femela asemănătoare cu masculul, dar capul este gri-cafeniu şi are o bandă de striuri fine întunecate pe pieptul cenuşiu.
Este o specie migratoare ce iernează în Africa, în Guinea, Nigeria, Coasta de Fildeş şi Etiopia și ajunge la noi în aprilie. Migrează în stoluri mici formate din 5-50 de exemplare. Specia are tendinţa de a cuibări oarecum grupat şi de aceea este dificil de apreciat densitatea perechilor. Masculii se pot auzi la distanţe de 20-50 m unul de celălalt, ceea ce indică faptul că masculul apără un teritoriu relativ restrâns. Cuibul este construit de obicei pe sol la adăpostul tufişurilor, de către femelă, într-un interval de 2-4 zile şi este alcătuit din iarbă şi frunze. La interior este căptuşit cu rădăcini fine, păr şi pene. Uneori îşi construieşte cuibul şi în tufişuri sau arbori scunzi. Este o specie monogamă.
Se hrănește cu semințe, dar și cu nevertebratele pe care le prinde pe sol.
Este obiectiv de conservare în ROSPA0091 Pădurea Babadag, ROSPA0100 Stepa Casimcea și ROSPA0040 Dunărea Veche-Brațul Măcin.