Coracias garrulus – dumbrăveancă
Este obiectiv de conservare în ROSPA0091 Pădurea Babadag, ROSPA0100 Stepa Casimcea și ROSPA0040 Dunărea Veche-Brațul Măcin
AcasăBiodiversitatePăsăriCoracias garrulus – dumbrăveancă
Coracias garrulus – dumbrăveancă
Este obiectiv de conservare în ROSPA0091 Pădurea Babadag, ROSPA0100 Stepa Casimcea și ROSPA0040 Dunărea Veche-Brațul Măcin
Etimologia sau de unde provine denumirea științifică:
latinescul corax – corb şi latinescul garrulous – gălăgios.
FOTO Cosmin Manci
Caracteristici: Penajul de pe spate apare albastru sau verde, în funcţie de direcţia razelor de lumină. Pe piept şi pe abdomen este portocaliu-roşiatic. Adulţii au înfăţişare similară cu o singură excepţie, femela având o pată roşie la baza mandibulei. În zbor, spatele şi coada apar strălucitoare, semnalându-şi prezenţa prin fluierături înalte, ascuţite.
Corpul şi aripile sunt albastru-deschise, cu un anumit luciu, astfel că, în lumină puternică, pare albastru-azuriu, iar în lumină de seară, albastru-verzui. Juvenilul are coloritul mai şters şi mai maroniu. Lungimea corpului este de 29-32 cm şi are o greutate de 127-160 g. Anvergura aripilor este de circa 52-57 cm. Adulţii au înfăţişare similară.
Iernează în Africa şi străbate peste 10.000 km între teritoriile de cuibărit şi cele de iernare. Este gălăgioasă și fiecare pereche își apără teritoriul. Este monogamă și cuibărește în scorburi sau în galerii săpate în malurile din argilă, gresie sau loess. Preferă să cuibărească în mici colonii răsfirate. Depune o singură pontă pe an.
Se hrănește în special cu insecte, însă poate captura și rozătoare, broaște, șopârle sau șerpi de talie mică. Este deseori observată în apropierea turmelor de animale care sperie insectele și le fac mult mai ușor de capturat. Numai în timpul migrației consumă și vegetale, în special fructe.
Este obiectiv de conservare în ROSPA0091 Pădurea Babadag, ROSPA0100 Stepa Casimcea și ROSPA0040 Dunărea Veche-Brațul Măcin.
……………………
ROSPA0091 Pădurea Babadag, ROSPA0100 Stepa Casimcea.
Specia poate fi observată în timpul migrației, astfel Podișul Nord Dobrogean este traversat de 3.000 – 8.000 exemplare de uliu păsărar, dintre acestea 1.000 – 3.000 traversează situl Stepa Casimcea, iar 1.500 – 5.000 traversează situl Pădurea Babadag.
Importanța economică a speciei este dată de însuși rolul acesteia în cadrul ecosistemului, spre exemplu prin controlul populațiile de rozătoare contribuie la o agricultură și practică forestieră sustenabilă, reducând necesitatea folosirii substanțelor chimice și biocidelor și în acelasi timp stopează răspândirea bolilor, rozătoarele fiind vectori ai multor boli. De asemenea, în ultimii ani uliu păsărar este o speciei de interes eco-turistic.
Specie menționată în Anexa II – Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979, Anexa I I- Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979, Lista Roșie a speciilor amenințate IUCN 2018 (LC), Anexa II – Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție (CITES).
În prezent specia este afectată de activități antropice precum agricultura intensivă, schimbarea culturilor, pășunatul intensiv, utilizarea substanțelor chimice în practicile agricole, managementul neadecvat al fondului forestier, falconerie, toate acestea ducând la modificarea, fragmentare și reducerea habitatului de hrănire și de cuibărit, precum și la deranjul speciei.
Amenințările principale sunt continuarea gestionarii neadecvate a pădurii, construirea de parcuri eoliene care pot produce moartea prin coliziune, folosirea intensiva a substanțelor chimice în practicile agricole, monoculturile.
Măsuri active de conservare:
Măsuri restrictive: