Circus macrouros – erete alb
Este obiectiv de conservare în ROSPA0091 Pădurea Babadag, ROSPA0100 Stepa Casimcea și ROSPA0040 Dunărea Veche-Brațul Măcin.
AcasăBiodiversitatePăsăriCircus macrourus – erete alb
Circus macrouros – erete alb
Este obiectiv de conservare în ROSPA0091 Pădurea Babadag, ROSPA0100 Stepa Casimcea și ROSPA0040 Dunărea Veche-Brațul Măcin.
Etimologia sau de unde provine denumirea științifică
circus – forma latinizată a cuvântului grecesc kirkos – răpitoare ce descrie cercuri și grecescul makro – mare şi ura – coadă, cu referire la lungimea cozii.
FOTO Nu este disponibil
Masculul este gri pal pe spate şi vârfurile aripilor sunt negre. Femela este maro cu un abdomen pal. Lungimea corpului este de 40 – 50 cm şi greutatea medie de 315 g pentru mascul şi 445 g pentru femelă. Anvergura aripilor este cuprinsă între 97 – 118 cm.
Este o specie migratoare ce iernează în Africa și cuibărește în Podișul Nord Dobrogean. Cuibăreşte solitar sau în grupuri dispersate de 3 – 5 perechi. Emite un şuierat puternic în perioada împerecherii. Cuibul este aşezat pe sol în vegetaţia deasă şi înaltă. Este alcătuit din paie şi alte resturi vegetale. Cuibăritul este asigurat de femelă, care este hrănită de mascul în tot acest timp. Timp de circa 2 săptămâni după ieşirea puilor din ouă, masculul continuă să aducă hrană, atât pentru femelă cât şi pentru pui.
Se hrăneşte cu rozătoare, păsări, insecte, broaşte, şopârle şi şerpi, la o distanţă de până la 20 de km de cuib. Zboară jos, aproape de sol şi coboară brusc după ce identifică prada.
……………………
ROSPA0091 Pădurea Babadag, ROSPA0100 Stepa Casimcea.
Specia poate fi observată în timpul migrației, astfel Podișul Nord Dobrogean este traversat de 3.000 – 8.000 exemplare de uliu păsărar, dintre acestea 1.000 – 3.000 traversează situl Stepa Casimcea, iar 1.500 – 5.000 traversează situl Pădurea Babadag.
Importanța economică a speciei este dată de însuși rolul acesteia în cadrul ecosistemului, spre exemplu prin controlul populațiile de rozătoare contribuie la o agricultură și practică forestieră sustenabilă, reducând necesitatea folosirii substanțelor chimice și biocidelor și în acelasi timp stopează răspândirea bolilor, rozătoarele fiind vectori ai multor boli. De asemenea, în ultimii ani uliu păsărar este o speciei de interes eco-turistic.
Specie menționată în Anexa II – Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979, Anexa I I- Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979, Lista Roșie a speciilor amenințate IUCN 2018 (LC), Anexa II – Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție (CITES).
În prezent specia este afectată de activități antropice precum agricultura intensivă, schimbarea culturilor, pășunatul intensiv, utilizarea substanțelor chimice în practicile agricole, managementul neadecvat al fondului forestier, falconerie, toate acestea ducând la modificarea, fragmentare și reducerea habitatului de hrănire și de cuibărit, precum și la deranjul speciei.
Amenințările principale sunt continuarea gestionarii neadecvate a pădurii, construirea de parcuri eoliene care pot produce moartea prin coliziune, folosirea intensiva a substanțelor chimice în practicile agricole, monoculturile.
Măsuri active de conservare:
Măsuri restrictive: