Circus cyaneus – erete vânăt, erete de câmp
Este obiectiv de conservare în ROSPA0091 Pădurea Babadag, ROSPA0100 Stepa Casimcea și ROSPA0040 Dunărea Veche-Brațul Măcin.
Etimologia sau de unde provine denumirea științifică
circus – forma latinizată a cuvântului grecesc kirkos – răpitoare ce descrie cercuri și grecescul kyaneus – albastru închis, cu referire la penajul de pe spatele masculului.
FOTO Laurențiu Petrencu
Lungimea corpului este de 45 – 55 cm şi greutate de 290 – 400 g pentru mascul şi 370 – 708 g pentru femelă. Anvergura aripilor este cuprinsă între 97 – 118 cm. Este o pasăre zveltă, de mărime medie, coada este lungă şi o pată albă caracteristică la baza cozii apare la ambele sexe. Masculul este gri pe spate, iar vârfurile aripilor sunt negre. Femela este maro pe spate şi maro cu alb sub aripi.
Este o specie migratoare ce iernează în partea centrală şi estică a continentului şi în Africa și ajung în Podișul Nord Dobrogean pentru cuibărit în aprilie. Ritualul nupţial este efectuat de mascul şi este un adevărat dans pe cer, spectaculos, cu înălţari rapide, spirale, rostogoliri însoţite de sunete multiple. O pereche se poate menţine mai multe sezoane. În mod frecvent la această specie masculul se împerechează cu mai multe femele. În afara perioadei de cuibărit, se adună pentru înoptare uneori în număr mare. Înoptează în copaci şi chiar pe sol. Cuibul este aşezat pe sol, de multe ori în apropierea apei, în vegetaţia deasă şi înaltă. Construcţia cuibului este începută de ambii părinţi, însă femela contribuie mai mult. Este alcătuit din crengi, iarbă şi căptuşit la interior cu pene. Clocitul este asigurat de femelă, care este hrănită de mascul în tot acest timp.
Se hrăneşte cu mamifere mici, păsări, reptile, broaşte, insecte şi uneori cu leşuri. Când vânează, alunecă în zbor cu viteză redusă, la înălţime mică de pământ. Spre deosebire de alţi ereţi se bazează mult pe sunet în detectarea prăzii ascunse în vegetaţie, deşi se foloseşte şi de văz.