Circus cyaneus – erete vânăt, erete de câmp
Este obiectiv de conservare în ROSPA0091 Pădurea Babadag, ROSPA0100 Stepa Casimcea și ROSPA0040 Dunărea Veche-Brațul Măcin.
AcasăBiodiversitatePăsăriCircus cyaneus – erete vânăt, erete de câmp
Circus cyaneus – erete vânăt, erete de câmp
Este obiectiv de conservare în ROSPA0091 Pădurea Babadag, ROSPA0100 Stepa Casimcea și ROSPA0040 Dunărea Veche-Brațul Măcin.
Etimologia sau de unde provine denumirea științifică
circus – forma latinizată a cuvântului grecesc kirkos – răpitoare ce descrie cercuri și grecescul kyaneus – albastru închis, cu referire la penajul de pe spatele masculului.
FOTO Laurențiu Petrencu
Lungimea corpului este de 45 – 55 cm şi greutate de 290 – 400 g pentru mascul şi 370 – 708 g pentru femelă. Anvergura aripilor este cuprinsă între 97 – 118 cm. Este o pasăre zveltă, de mărime medie, coada este lungă şi o pată albă caracteristică la baza cozii apare la ambele sexe. Masculul este gri pe spate, iar vârfurile aripilor sunt negre. Femela este maro pe spate şi maro cu alb sub aripi.
Este o specie migratoare ce iernează în partea centrală şi estică a continentului şi în Africa și ajung în Podișul Nord Dobrogean pentru cuibărit în aprilie. Ritualul nupţial este efectuat de mascul şi este un adevărat dans pe cer, spectaculos, cu înălţari rapide, spirale, rostogoliri însoţite de sunete multiple. O pereche se poate menţine mai multe sezoane. În mod frecvent la această specie masculul se împerechează cu mai multe femele. În afara perioadei de cuibărit, se adună pentru înoptare uneori în număr mare. Înoptează în copaci şi chiar pe sol. Cuibul este aşezat pe sol, de multe ori în apropierea apei, în vegetaţia deasă şi înaltă. Construcţia cuibului este începută de ambii părinţi, însă femela contribuie mai mult. Este alcătuit din crengi, iarbă şi căptuşit la interior cu pene. Clocitul este asigurat de femelă, care este hrănită de mascul în tot acest timp.
Se hrăneşte cu mamifere mici, păsări, reptile, broaşte, insecte şi uneori cu leşuri. Când vânează, alunecă în zbor cu viteză redusă, la înălţime mică de pământ. Spre deosebire de alţi ereţi se bazează mult pe sunet în detectarea prăzii ascunse în vegetaţie, deşi se foloseşte şi de văz.
……………………
ROSPA0091 Pădurea Babadag, ROSPA0100 Stepa Casimcea.
Specia poate fi observată în timpul migrației, astfel Podișul Nord Dobrogean este traversat de 3.000 – 8.000 exemplare de uliu păsărar, dintre acestea 1.000 – 3.000 traversează situl Stepa Casimcea, iar 1.500 – 5.000 traversează situl Pădurea Babadag.
Importanța economică a speciei este dată de însuși rolul acesteia în cadrul ecosistemului, spre exemplu prin controlul populațiile de rozătoare contribuie la o agricultură și practică forestieră sustenabilă, reducând necesitatea folosirii substanțelor chimice și biocidelor și în acelasi timp stopează răspândirea bolilor, rozătoarele fiind vectori ai multor boli. De asemenea, în ultimii ani uliu păsărar este o speciei de interes eco-turistic.
Specie menționată în Anexa II – Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979, Anexa I I- Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979, Lista Roșie a speciilor amenințate IUCN 2018 (LC), Anexa II – Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție (CITES).
În prezent specia este afectată de activități antropice precum agricultura intensivă, schimbarea culturilor, pășunatul intensiv, utilizarea substanțelor chimice în practicile agricole, managementul neadecvat al fondului forestier, falconerie, toate acestea ducând la modificarea, fragmentare și reducerea habitatului de hrănire și de cuibărit, precum și la deranjul speciei.
Amenințările principale sunt continuarea gestionarii neadecvate a pădurii, construirea de parcuri eoliene care pot produce moartea prin coliziune, folosirea intensiva a substanțelor chimice în practicile agricole, monoculturile.
Măsuri active de conservare:
Măsuri restrictive: