Alcedo atthis – pescăraş albastru, Ivan pescarul

Este obiectiv de conservare în ROSPA0040 Dunărea Veche-Brațul Măcin.

Etimologia sau de unde provine denumirea științifică: alcyon – pescăraş albastru. Conform descrierii mitologice, Alcyon, fiica lui Eolus, a fost salvată din apă şi transformată în pescăraş albastru de către zei după naufragiul în care a murit soţul ei. Atthis se consideră că provine de la o frumoasă femeie din Lesbos, favorită a poetei Sappho. În altă variantă mitologică atthis era numele unui tânăr indian, fiul lui Limniace, zeiţa ocrotitoare a Gangelui.

Alcedo atthis

FOTO Cosmin Manci

Caracteristici: Penajul de pe spate apare albastru sau verde, în funcţie de direcţia razelor de lumină. Pe piept şi pe abdomen este portocaliu-roşiatic. Adulţii au înfăţişare similară cu o singură excepţie, femela având o pată roşie la baza mandibulei. În zbor, spatele şi coada apar strălucitoare, semnalându-şi prezenţa prin fluierături înalte, ascuţite.

Este o specie rezidentă la noi și cuibăreşte în lungul apelor lin curgătoare, cu maluri lutoase şi abrupte în care îşi sapă cuibul. Este o specie monogamă și teritorială, necesitând un aport de hrană zilnic echivalent cu 60% din greutatea sa, ceea ce implică controlul unui teritoriu de 1-3,5 km de-a lungul cursului apei. Ritualul nupţial este iniţiat de mascul, care urmărește femela și îi oferă hrană. Ambele sexe contribuie la construirea cuibului. În condiții favorabile specia poate să aibă două și chiar trei ponte pe an.

Hrana principală sunt peștii mici de apă dulce, insectele acvatice și peștii marini. Mai rar consumă și crustacee, moluște, insecte terestre sau amfibieni. Pescuieşte plonjând cu capul în jos, direct din locul de pândă sau după un scurt moment de zbor staţionar deasupra apei. Destul de sperios.

Este obiectiv de conservare în ROSPA0040 Dunărea Veche-Brațul Măcin.

  • Caracteristicile speciei

    Caracteristicile speciei

    ……………………

  • Prezență în Podișul Nord Dobrogean

    Prezență în Podișul Nord Dobrogean

    ROSPA0091 Pădurea Babadag, ROSPA0100 Stepa Casimcea.

    Specia poate fi observată în timpul migrației, astfel Podișul Nord Dobrogean este traversat de 3.000 – 8.000 exemplare de uliu păsărar, dintre acestea 1.000 – 3.000 traversează situl Stepa Casimcea, iar 1.500 – 5.000 traversează situl Pădurea Babadag.

  • Importanță ecologică

    Importanță ecologică

    • Reglarea mărimii populațiilor de rozătoare și a speciilor de pradă. 
    • Selecția naturală a animalelor pe care le vânează, capturând animale bolnave sau cu o condiție fizică mai slabă. 
    • Consumă cadavrele altor animale, limitând distrubuția potențialelor boli și infecții.
  • Importanță economică

    Importanță economică

    Importanța economică a speciei este dată de însuși rolul acesteia în cadrul ecosistemului, spre exemplu prin controlul populațiile de rozătoare contribuie la o agricultură și practică forestieră sustenabilă, reducând necesitatea folosirii substanțelor chimice și biocidelor și în acelasi timp stopează răspândirea bolilor, rozătoarele fiind vectori ai multor boli. De asemenea, în ultimii ani uliu păsărar este o speciei de interes eco-turistic.

  • Importanță pentru conservare

    Importanță pentru conservare

    Specie menționată în Anexa II – Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979, Anexa I I- Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979, Lista Roșie a speciilor amenințate IUCN 2018 (LC), Anexa II – Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție (CITES).

  • Presiunile/amenințările

    Presiunile/amenințările

    În prezent specia este afectată de activități antropice precum agricultura intensivă, schimbarea culturilor, pășunatul intensiv, utilizarea substanțelor chimice în practicile agricole, managementul neadecvat al fondului forestier, falconerie, toate acestea ducând la modificarea, fragmentare și reducerea habitatului de hrănire și de cuibărit, precum și la deranjul speciei. 

    Amenințările principale sunt continuarea gestionarii neadecvate a pădurii, construirea de parcuri eoliene care pot produce moartea prin coliziune, folosirea intensiva a substanțelor chimice în practicile agricole, monoculturile.

  • Măsuri de conservare

    Măsuri de conservare

    Măsuri active de conservare:

    • Asigurarea condițiilor de hrănire pe terenurile arabile;
    • Izolarea liniilor electrice de joasă tensiune pentru a reduce mortalitatea cauzată de acestea prin electrocutare;
    • Semnalizarea liniilor electrice de înaltă tensiune pentru a reduce mortalitatea cauzată de coliziune accidentală; 
    • Reglementarea funcționării parcurilor eolienne existente;
    • Menținerea sau crearea fâșiilor/zonelor de protecție adiacente cursurilor de apă.

    Măsuri restrictive:

    • Interzicerea transformării pajiștilor în terenuri agricole
    • Interzicerea împăduririi pajiștilor;
    • Interzicerea depozitării substanțelor și compușilor minerali și organici, precum: gunoiul de grajd, insecticide, pesticide, metale grele, organoclorine, hidrocarburi aromatice policiclice, isotopi radioctivi în apropierea surselor de apă, conform legislației în vigoare
    • Interzicerea folosirii substanțelor chimice care conțin substanțe active, de tip neonicotionoid.