Lacerta viridis – gușter, gușter comun

Caracteristicile speciei

Șopârlă de dimensiuni mari, adulții pot atinge o lungime totală de maxim 40 cm (din care 2/3 sunt coada). Masculii au dorsal culoarea verde, uneori cu puncte negre, colorit marmorat, închis la culoare pe flancuri; ventral sunt galben-verzui, iar gușa, laturile capului și gâtul sunt albastre. Femelele pot fi verzi, brune sau verzi-brune dorsal, punctate sau cu două dungi longitudinale deschise la culoare; ventral sunt alb-gălbui, uneori verzui. Juvenilii au un colorit dorsal cafeniu închis, brun-roșcat, uneori cu puncte (oceli) de culoare mai deschisă pe laturile corpului; ventral, coloritul poate fi alb-gălbui, galben-verzui. 

Împerecherea are loc în mai, perioadă în care au loc lupte frecvente între masculi. Ponta este vara târziu (iunie-iulie), iar eclozarea puilor are loc în luna august. O singură pontă poate conține între 7 și 14 ouă de culoare albă.

Este o specie termofilă, cu sensibilitate la variațiile de temperatură. De aceea, preferă însorirea în frunzișul tufărișurilor, cățărându-se cu ușurință în copaci și arbuști. În Podișul Nord Dobrogean, specia devine activă primăvara, începând cu luna martie, până în noiembrie când intră în hibernare datorită temperaturilor scăzute. Primăvara, când ies din hibernare, masculii devin activi primii, apoi femelele. De asemenea, toamna, adulții sunt primii care intră în adăposturi, subadulții și juvenilii intrând mai târziu în hibernare. 

Dieta constă în nevertebrate, preponderent insecte, frecvent ortoptere.

Specia este prezentă în toată țara până la altitudini de 800 m, fiind asociată ecosistemelor de pajiști cu tufărișuri, pădurilor de foioase cu luminișuri, malurilor de apă cu vegetație arbustivă. Este prezentă și în ecosisteme antropizate.

Prezență în Podișul Nord Dobrogean

Rezervația naturală Dealul Ghiunghiurmez, rezervația naturală Colțanii Mari, rezervația naturală Măgurele. Este obiectiv de conservare în ROSCI0201 Podișul Nord Dobrogean și specie strict protejată.

Importanță ecologică

Rol în controlul populațiilor de nevertebrate. Resursă trofică pentru păsări răpitoare și șerpi.

Importanță pentru conservare

Specie comună, larg răspândită.

Presiunile/amenințările

În prezent specia este amenințată de modificarea și degradarea pajiștilor cu arbori și arbuști prin activitățile de pășunat intensiv și prin invadarea cu specii alogene. De asemenea, poluarea cu gunoaie și deșeuri afectează calitatea habitatelor speciei.

Pe viitor, habitatele speciei vor fi afectate de pătrunderea speciilor alogene.

Măsuri de conservare

Specie larg răspândită dependentă de habitatele cu un anumit grad de acoperire cu vegetație și umiditate, precum pajiști stepice, pășui cu tufărișuri, păduri de foioase etc.

Măsurile active de conservare vizează calitatea habitatelor optime pentru gușterul comun, prin fertilizare organică cu gunoi de grajd (MAC1.2.1) și plantarea cu arbori și arbuști nativi, pentru a limita efectele suprapășunatului (MAC1.14.1), cât și limitarea pășunatului în funcție de încărcarea optimă cu animale permisă pentru fiecare habitat/unitate administrativă în parte (MAC2.1.1).

Măsurile restrictive necesare impun interzicerea abandonării de deșeuri (MR1.15.2).