Lacerta trilineata – Gușter vărgat, gușter dobrogean

Caracteristicile speciei

Șopârlă de dimensiuni mari, adulții ating adesea o lungime totală de 35 cm, în cazuri excepționale peste 40 cm; juvenilii au aprox. 8 cm la eclozare. Coloritul dorsal este verde-gălbui cu pete negre (la masculi) și verde (cu pete negre) sau brun și 3 dungi deschise (la juvenili, subadulti si femele). Spre deosebire de Lacerta viridis, masculii au laturile gâtului colorate albastru, dar nu și gușa. La juvenili, dorsal, culoarea este brună cu 5 dungi paralele longitudinale, deschise la culoare (alb-gălbui, verde-gălbui). 

Perioada de reproducere începe în luna mai, ponta este în iunie-iulie, fiind alcătuită din 12-20 ouă roz-gălbui. Eclozarea și dispersia juvenililor are loc în septembrie-octombrie.

În general este activă începând cu luna aprilie până în octombrie. Este o specie termofilă și petrofilă. Se întâlnește adesea în populații izolate, dar acolo unde este întâlnită, populează dens habitatul respectiv. Preferă să își sape adăpostul la baza arbuștilor (de ex. păducel) sau chiar la baza ciulinilor. Este o șopârlă timidă, la cea mai mică alarmă se refugiază în adăposturi ori se cațără.

Specie prezentă numai în Dobrogea la nivel național, asociată ecosistemelor xerofile – pajiști stepice cu tufărișuri și stâncării, versanți cu expoziție sudică, văi/viroage cu vegetație xerică.

Prezență în Podișul Nord Dobrogean

Rezervația naturală Dealul Ghiunghiurmez, rezervația naturală Colțanii Mari, rezervația naturală Valea Mahomencea.

Importanță ecologică

Se hrăneşte cu artropode (frecvent ortoptere); exemplarele ținute în captivitate au mâncat fără probleme și pui nou-născuți de șoareci.

Importanță pentru conservare

Specie găsită la nivel național doar în Dobrogea, cu populații izolate, dependente de habitatele cu vegetație xerică, cu aflorimente de rocă și umiditate. Populațiile din Dobrogea se află aproape la limita nordică a arealului speciei. (Cogălniceanu et al. 2013a, Sillero et al. 2014).

Este menționată în Cartea Roșie a Vertebratelor din România (Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa, 2005).

Presiunile/amenințările

În prezent specia este amenințată degradarea și modificarea habitatelor optime prin pășunat intensiv și prin poluarea cu deșeuri și gunoaie.

În viitor, specia va fi afectată de modificarea utilizării terenurilor cu habitate xerice, în favoarea terenurilor arabile.

Măsuri de conservare

Specie rară, cu populații izolate.

Măsurile active de conservare vizează calitatea habitatelor optime pentru gușterul vărgat, precum plantarea cu arbori și arbuști nativi, pentru a limita efectele suprapășunatului (MAC1.14.1), cât și limitarea pășunatului în funcție de încărcarea optimă cu animale permisă pentru fiecare habitat/unitate administrativă în parte (MAC2.1.1).

Măsurile restrictive necesare impun interzicerea abandonării de deșeuri (MR1.15.2).