Elaphe sauromates (quatuorlineata) – balaur mare, balaur dobrogean

Caracteristicile speciei

Este cel mai mare şarpe din ţara noastră, având o lungime de 120-160 (rar 260) cm, foarte puternic, dar neveninos. Culoarea este în general gălbuie, cu spatele uşor castaniu-gălbui, femelele fiind mai întunecate. Capul este cafeniu, cu două pete negre lungi, câte una de fiecare parte, de la ochi către colţul gurii. Rar se întâlnesc şi exemplare negre.

Ocupă o varietate largă de habitate naturale, incluzând stepele împădurite şi chiar habitate cvasi-deşertice. Se adăposteşte sub grămezi de pietre, ziduri de piatră sau în tufişuri. Este o specie diurnă, cu un comportament calm, liniştit chiar şi exemplarele speriate făcând rareori mişcări bruşte. Comportamentul lui defensiv se reduce la sâsâituri ocazionale corelate cu atacuri de intimidare.

Se hrăneşte cu micromamifere, păsări şi şopârle, fiind la rândul său hrană pentru numeroase specii precum ciori, berze, păsări răpitoare, mamifere carnivore.

Prezență în Podișul Nord Dobrogean

Specia a fost semnalată rar în Podișul Nord Dobrogean, preponderent în nord și nord-vest, cea mai recentă observație fiind din 2014. Acest fapt este cauzat atât de probabilitatea scăzută de detecție a speciei, cât și de numărul redus de indivizi din populațiile rămase. În plus, habitatele adecvate speciei au suprafețe reduse și sunt impactate antropic, accentuând riscul de extincție locală. Este obiectiv de conservare în ROSCI0201 Podișul Nord Dobrogean și specie strict protejată.

Importanță ecologică

Important în menținerea sub control a populațiilor de rozătoare.

Importanță pentru conservare

Specie eluzivă, cu detectabilitate scăzută și cu populații izolate prin extinderea terenurilor agricole. Este menționată în Cartea Roșie a Vertebratelor din România sub denumirea sinonimică Elaphe quatorlineata (Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa, 2005)

Presiunile/amenințările

În prezent specia este amenințată de practicile intensive din agricultură ce duc la scăderea calității habitatelor și a resurselor de hrană necesare balaurului dobrogean. Creșterea suprafețelor agricole și eliminarea benzilor de vegetație naturală, pășunatul intensiv și folosirea pesticidelor și fertilizatorilor sunt câteva exemple de amenințări asupra calității adăposturilor și resursei trofice a speciei. De asemenea, astfel de practici duc la sporirea cazurilor de întâlniri ale localnicilor cu această specie, ce are în general ca finalitate uciderea directă a exemplarelor de E. sauromates din cauza unor temeri provenite din superstiții/legende.  Proliferarea animalelor domestice fără stăpân creează antagonisme.

În viitor, specia va fi afectată de practicarea agriculturii și pășunatului intensive, degradarea habitatelor prin intensificarea utilizării pesticidelor și fertilizatorilor.

Măsuri de conservare

Populație permanentă în aria naturală protejată, estimată la 2-15% din mărimea populației naționale.

Măsurile active de conservare propuse presupun îmbunătățirea stării de conservare a habitatelor specifice a balaurului dobrogean prin conservarea pajiștilor stepice (MAC1.15.1 ce înglobează  MAC 1.2.1). De asemenea, o măsură activă de conservare o reprezintă și informarea participanților la trafic cu privire la necesitatea reducerii vitezei in zonele importante pentru activitatea speciei (prin amplasare de panouri de avertizare și marcaje pe asfalt)(MAC 1.15.3).

Pentru conservarea speciei, sunt necesare și o serie de măsuri de conservare restrictive precum, interzicerea accesului, abandonării sau lăsării în libertate a animalelor domestice (MR1.15.3), cât și interzicerea utilizării pesticidelor și fertilizatorilor din grupele de toxicitate I și II în interiorul sitului, cât și în imediata proximitate a acestuia (MR1.15.4).