Vormela peregusna – dihor pătat, samsar, dihor pestriţ, dihor marmorat

Etimologia sau de unde provine denumirea științifică: neolatinescul și italienescul vormela – numele animalului, ce provine de fapt din latinizarea diminutivului german wurmlein – viermișor, mic vierme, referitor la viața subterană a specie și latinizarea ucraineanului perehuznya – numele animalului in această limbă.

Vormela peregusna – dihor pătat, samsar, dihor pestriţ, dihor marmorat

Mustelid foarte subţire şi agil, cu botul ascuţit, blana deasă, cu peri subţiri, moi şi lucioşi, specific doar zonelor stepice din Dobrogea. Spre deosebire de dihorul de stepă, cel pătat pătrunde mai mult în zonele subdeşertice, dar trăieşte şi în câmpiile deschise, pe câmpuri cu tufe şi mărăcini, dar intră şi în pădurile rare, de şes.

Este un foarte bun săptor de galerii, adaptare pentru care are ghearele lungi şi puternice; în acest fel poate urmări şi prăzile galericole: cârtiţe, orbeţi, şobolani de apă, bizami. Ziua stă retras în galeriile spaţioase şi devine activ la crepuscul. Trăieşte solitar, cu excepţia perioadei de reproducere. Îşi marchează şi apără teritoriul individual, estimat la 4 – 6 ha.

Hrana constă din viermi, insecte, şopârle, păsări, mamifere mici.

Este obiectiv de conservare în ROSCI0201 Podișul Nord Dobrogean și specie strict protejată.

  • Caracteristicile speciei

    Caracteristicile speciei

    Mustelid foarte subţire şi agil, cu botul ascuţit, blana deasă, cu peri subţiri, moi şi lucioşi, specific doar zonelor stepice din Dobrogea. Spre deosebire de dihorul de stepă, cel pătat pătrunde mai mult în zonele subdeşertice, dar trăieşte şi în câmpiile deschise, pe câmpuri cu tufe şi mărăcini, dar intră şi în pădurile rare, de şes.

    Este un foarte bun săptor de galerii, adaptare pentru care are ghearele lungi şi puternice; în acest fel poate urmări şi prăzile galericole: cârtiţe, orbeţi, şobolani de apă, bizami. Ziua stă retras în galeriile spaţioase şi devine activ la crepuscul. Trăieşte solitar, cu excepţia perioadei de reproducere. Îşi marchează şi apără teritoriul individual, estimat la 4 – 6 ha.

    Hrana constă din viermi, insecte, şopârle, păsări, mamifere mici.

  • Prezență în Podișul Nord Dobrogean

    Prezență în Podișul Nord Dobrogean

    În zonele stepice unde este distribuit şi popândăul, îndeosebi în sudul pădurii Babadag, zona Beidaud, Enisala, Topolog, Cârjelari, Iulia, Ciucurova.

  • Importanță ecologică

    Importanță ecologică

    Consumă şi ţin sub control populaţii de rozătoare care se înmulţesc cu uşurinţă, astfel oferind un echilibru în ecosistem.

  • Importanță economică

    Importanță economică

    Controlul populaţiiilor de rozătoare, care pot genera pagube atât la nivel de agricultură cât şi în ceea ce priveşte sănătatea umană (dispersia de factori patogeni).

  • Importanță pentru conservare

    Importanță pentru conservare

    Specie strict protejată de interes comunitar – Anexa II şi IV a Directivei Habitate (92/43/EEC şi 79/409/EEC), Anexa III şi IV A din O.U.G. 57/2007, Lista Roşie IUCN – VU (Vulnerable)  – Trend al populaţiei Descrescător, Lista Roşie a Vertebratelor din România – specie periclitată.

  • Presiunile/amenințările

    Presiunile/amenințările

    Păşunatul intensiv este problematic pentru specie, pentru că elimină resursele de hrană (rozătoarele). Se capturează aceste specii pentru că sunt considerate dăunători pentru animalele din gospodărie, deseori se confundă cu dihorul de casă. Câinii hoinari pun o presiune asupra populaţiei speciei.

  • Măsuri de conservare

    Măsuri de conservare

    Fertilizarea organică prin târlire şi aplicarea de gunoi de grajd pe soluri sărace, cu o grosime mică, de 20-25 cm va asigura refacerea unor segmente de habitat.

    Implementarea unui sistem pentru detecţia timpurie a incendiilor de vegetaţie va putea salva animale care nu au o mobilitate ridicată.

    Crearea unor culoare de dispersie pentru specie prin renaturarea unor parcele acoperite de vegetaţie ruderală sau terenuri agricole. Acest lucru va permite unirea unor populaţii deconectate de practicile agricole.

    Conversia a 1% din suprafaţa terenurilor cultivate cu plante anuale în terenuri sau suprafeţe compacte, cultivate cu plante perene, în special lucernă şi păstrarea acestora pe termen lung

    Deparazitarea câinilor de stână şi relocarea celor excedentari în adăposturi publice, conform legii

    Campanii de sterilizare şi relocare a animalelor domestice abandonate din habitatul speciei

     

    Eliminarea capcanelor ilegale

    Montarea de plase de protecţie a gospodăriilor afectate de atacuri asupra animalelor domestice

    Interzicerea păşunatului animalelor domestice cu 3-4 săptămâni sau 20-30 zile înainte de apariţia îngheţurilor şi până în primăvara, când înălţimea plantelor ajunge la 15 – 20 cm sau în momentul înfloririi unor specii de păpădie (Taraxacum sp.)

    Interzicerea aprinderii focului pe suprafeţe naturale şi interzicerea incendierii vegetaţiei

    Interzicerea abandonării deşeurilor pe suprafeţele naturale ale speciei

    Interzicerea accesului, abandonării sau lăsării în libertate a animale de companie în habitatul speciei, cu excepţia animalelor însoţite de proprietari sau cu excepţia câinilor de stână conform legii

    Este interzisă orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor din mediul natural, perturbarea acestora în timpul reproducerii sau creşterii puilor, deteriorarea sau distrugerea locurilor acestora de odihnă sau reproducere, deţinerea, transportul, comerţul sau schimburile în orice scop de exemplare din natură.

    Se interzice utilizarea oricăror pesticide din grupa I şi II de toxicitate în interiorul sitului şi în imediata proximitate a acestuia (500 m).