Vespertilio murinus – liliac bicolor

Caracteristicile speciei

Este un liliac de talie mijlocie, având lungimea de 7-9 cm și greutatea de 12-20 g, cu blana lungă, deasă, cu rădăcinile perilor brune-negre și vârfurile albe-argintate, de unde și numele de liliac bicolor.

Se adăposteşte, în general, în clădiri, în crăpăturile zidurilor, sau în spatele obloanelor.

Vânează deasupra suprafețelor de apă şi a vegetației din jurul lor, în terenuri agricole, pajişti, dar şi în localități, fiind frecvent văzut în jurul corpurilor de iluminat.

Zborul acestei specii este foarte rapid şi rectiliniu, vânând la înălțimi considerabile, de 10-40 m. Se hrănește cu fluturi și coleoptere.

Prezență în Podișul Nord Dobrogean

A fost identificată în zona Casimcea, Topolog, Dorobanţu, Cârjelari, Atmagea, Iulia, Slava Cercheză, Slava Rusă, Babadag, Jurilovca şi Enisala.

Importanță ecologică

Menţine sub control populaţii de insecte nocturne, îndeosebi în zone rurale, în spaţii semideschise, dar şi în livezi, vii sau alte culturi permanente. Consumă pradă peste 25 m înălţime. Preferă diptere de talie mică, precum ţânţarii, dar şi molii. Exploatează roiuri de insecte oriunde le identifică în zbor, petrecând mult timp în preajma acestora.

Este pradă pentru specii de păsări răpitoare nocturne.

Importanță economică

Controlează populaţiile de insecte (cu caracter potenţial dăunător din punct de vedere economic) din sit şi din vecinătatea acestuia, contribuind atât la sănătatea pădurilor dar şi în sectorul agricol sau la sănătatea umană. Fiind des întâlnită lângă corpurile de apă, consumă insectele în zonele unde acestea au cea mai mare abundenţă. Beneficiile medii calculate per individ în fiecare an se ridică la peste 1200 euro, un singur animal fiind capabil să consume peste 1 kg de insecte în acest timp.

Importanță pentru conservare

Specie strict protejată de interes comunitar – Anexa IV a Directivei Habitate (92/43/EEC şi 79/409/EEC), Anexa IVA din O.U.G. 57/2007 – Legea 49/2011, Anexa II a Convenţiei de la Bonn (Legea 13/1998) şi a Convenţiei de la Berna (Legea 13/1993), Menţionată în Acordul EUROBATS (Legea 90/2000), Lista Roşie IUCN – LC (Least concern)  – Trend al populaţiei stabil, Lista Roşie a Vertebratelor din România – specie periclitată.

Presiunile/amenințările

Specia este în prezent afectată de utilizarea energiei eoliene, care poate genera mortalităţi în timp ce animalele caută hrană sau migrează, de reducerea sau pierderea habitatelor specifice prin înlocuirea acestora cu terenuri agricole sau prin ardere pentru a genera noi suprafețe de păşunat. Specia poate fi afectată dacă se intervine în cariere rămase inactive (Başchioi sau Dorobanţu), unde exemplarele au găsit locuri optime de hibernare sau de odihnă în crăpăturile stâncilor sau în cazul în care se renovează clădiri şi nu se verifică dacă aceste animale există în crăpăturile acestora, îndeosebi în zonele Topolog, Babadag şi Slava Rusă.

Măsuri de conservare

Reducerea funcţionalităţii turbinelor eoliene din sit şi de la o distanţă de 10 km faţă de acesta în perioada de migraţie a speciei.
Închiderea unor cavităţi subterane pentru a reduce presiunea asupra speciei. Interzicerea oricărei forme de captură, recoltare, comerţ, transport, ucidere a indivizilor, perturbarea speciei în perioade sensibile sau distrugere a habitatelor speciei.
Menţinerea unui număr de minim 12 arbori nativi bătrâni şi scorburosi pe 100 hectare, preferat grupaţi în minim 4 per locaţie, cu distanţe de sub 100 m între aceştia. Arborii situaţi în apropierea surselor de apă sunt mai valoroşi, la fel şi cei cu expunere sudică. Se interzice exploatarea minieră în proximitatea galeriilor de prospecţiune din cariera Başchioi şi Dorobanţu.