Spermophilus citellus – popândău, şuiţă, ţâstar, chință, poponete

Caracteristicile speciei

Este o specie terestră de galerie, de talie mijlocie – maxim 22 cm, cu urechi mici, rotunjite, cu coada scurtă, măsurată la o treime din lungimea cap plus corp, cu păr scurt şi aspru.

Este o specie omnivoră ce se hrănește cu ierburi, semințe, rădăcini, bulbi, tulpini tinere și frunze, insecte, ouă, pui de păsări și chiar șoareci. Primăvara consumă vegetale verzi, iar vara se hrănește îndeosebi cu boabe. Deoarece hibernează nu își face provizii pentru iarnă, hrana transportată fiind consumată imediat. Trăieşte în colonii, dar fiecare individ are galeria sa proprie.

Intră în hrana păsărilor răpitoare de zi şi de noapte, ocazional şi în hrana berzelor şi este căutat de toate mamiferele carnivore.

Prezență în Podișul Nord Dobrogean

Prezentă adiacent terenurilor arabile şi în păşuni, pe toată suprafaţa sitului, mai puţin păşunile împădurite.

Importanță ecologică

Hrană pentru păsări răpitoare, evoluţia populaţiei acestei specii fiind direct proporţională cu unele specii de răpitoare rare (Falco cherrug, strict dependent de acastă specie).

Importanță economică

Rol în diseminarea unor seminţe, generarea unor tipuri de habitate optime pentru reptile şi amfibieni, susţinerea populaţiilor de răpitoare, care la rândul lor aduc beneficii economice.

Importanță pentru conservare

Specie strict protejată de interes comunitar – Anexa II şi IV a Directivei Habitate (92/43/EEC şi 79/409/EEC), Anexa III şi IV A din O.U.G. 57/2007, Lista Roşie IUCN – EN (Endangered)  – Trend al populaţiei Descrescător, Lista Roşie a Vertebratelor din România – specie vulnerabilă.

Presiunile/amenințările

Specie periclitată din cauza reducerii sau transformării suprafețelor de habitate stepice în zone arabile și a fragmentării habitatelor. Conectivitatea habitatelor speciei s-a redus semnificativ, astfel aceasta începe să dispară în sectoare izolate. Există cazuri în care reparaţia drumurilor a distrus habitatele pentru aceste animale, fiind depozitate resturi de construcţie pe stepe. Mortalitatea la nivelul drumurilor este ridicată, iar câinii hoinari vânează aceste animale, punând o presiune suplimentară asupra populaţiilor speciei.

Măsuri de conservare

Fertilizarea organică prin târlire şi aplicarea de gunoi de grajd pe soluri sărace, cu o grosime mică, de 20-25 cm va asigura refacerea unor segmente de habitat.

Implementarea unui sistem pentru detecţia timpurie a incendiilor de vegetaţie va putea salva animale care nu au o mobilitate ridicată.

Crearea unor culoare de dispersie pentru specie prin renaturarea unor parcele acoperite de vegetaţie ruderală sau terenuri agricole. Acest lucru va permite unirea unor populaţii deconectate de practicile agricole.

Deparazitarea câinilor de stână şi relocarea celor excedentari în adăposturi publice, conform legii

Campanii de sterilizare şi relocare a animalelor domestice abandonate din habitatul speciei

Eliminarea capcanelor ilegale

Interzicerea păşunatului animalelor domestice pe terenurile agricole între 6 decembrie şi 24 aprilie, cu excepţia cazurilor în care proprietarul animalelor domestice este şi proprietarul terenului sau are acordul proprietarului.

Interzicerea aprinderii focului pe suprafeţe naturale şi interzicerea incendierii vegetaţiei

Interzicerea abandonării deşeurilor pe suprafeţele naturale ale speciei

Interzicerea accesului, abandonării sau lăsării în libertate a animale de companie în habitatul speciei, cu excepţia animalelor însoţite de proprietari sau cu excepţia câinilor de stână conform legii

Este interzisă orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor din mediul natural, perturbarea acestora în timpul reproducerii sau creşterii puilor, deteriorarea sau distrugerea locurilor acestora de odihnă sau reproducere, deţinerea, transportul, comerţul sau schimburile în orice scop de exemplare din natură.

Se interzice utilizarea oricăror pesticide din grupa I şi II de toxicitate în interiorul sitului şi în imediata proximitate a acestuia (500 m).