Pipistrellus nathusii – liliacul pitic al lui Nathusius

Etimologia sau de unde provine denumirea științifică

Pipistrellus – italianul pipistrello – liliac și latinescul nathusi – genitivul de la numele naturalistului german von Nathusius

Pipistrellus nathusii

FOTO Jens Rydell

Este un animal de talie mijlocie, având lungimea de 7-10 cm și greutatea de 6-15,50 g, cu blana brun-roșcată pe spate și brun-gălbuie pe abdomen. Adăposturile de vară sunt în  general situate în  scorburi, fisuri, sau sub coroana arborilor, dar şi în clădiri. Mai rar pot fi găsite exemplare şi în structura podurilor, sau în fisuri de stâncă.

Adăposturile ocupate de masculi în  perioada împerecherii sunt frecvent situate în locuri expuse: alee, poduri, clădiri înalte izolate, turnuri de observanie. Hibernează în  scorburi, dar şi în  diferite cavități ale clădirilor sau în  fisuri din  stâncă, foarte rar în adăposturi subterane.

Cel mai frecvent vânează în interiorul sau la liziera pădurilor şi peste suprafețe de apă. Are un zbor rapid, rectiliniu.

Este specie strict protejată.

  • Caracteristicile speciei

    Caracteristicile speciei

    Este un animal de talie mijlocie, având lungimea de 7-10 cm și greutatea de 6-15,50 g, cu blana brun-roșcată pe spate și brun-gălbuie pe abdomen. Adăposturile de vară sunt în general situate în scorburi, fisuri, sau sub coroana arborilor, dar şi în clădiri. Mai rar pot fi găsite exemplare şi în structura podurilor, sau în fisuri de stâncă.

    Adăposturile ocupate de masculi în perioada împerecherii sunt frecvent situate în locuri expuse: alee, poduri, clădiri înalte izolate, turnuri de observanie. Hibernează în scorburi, dar şi în diferite cavități ale clădirilor sau în fisuri din  stâncă, foarte rar în adăposturi subterane.

    Cel mai frecvent vânează în interiorul sau la liziera pădurilor şi peste suprafețe de apă. Are un zbor rapid, rectiliniu.

  • Prezență în Podișul Nord Dobrogean

    Prezență în Podișul Nord Dobrogean

    Prezentă în tot situl, cu colonii de naştere în zona falezelor din Lacul Babadag şi în vestul complexului lagunar Razelm.

  • Importanță ecologică

    Importanță ecologică

    Menţine sub control populaţii de insecte nocturne, îndeosebi în sectoare agricole, rurale, în spaţii deschise, dar şi în livezi, vii sau alte culturi permanente. Consumă pradă peste 15 m înălţime. Consumă hrană capturată exclusiv din zbor, de obicei dipterele din apropierea corpurilor de apă, afide şi ţânţari.

    Este pradă pentru specii de păsări răpitoare nocturne.

  • Importanță economică

    Importanță economică

    Controlează populaţiile de insecte (cu caracter potenţial dăunător din punct de vedere economic) din sit şi din vecinătatea acestuia, contribuind atât în sectorul agricol cât şi în ceea ce priveşte sănătatea umană. Specia aduce beneficii în mod special în apropiere de corpuri de apă mari, precum Lacul Babadag, complexul lagunar Razelm sau zona luncii Dunării. Beneficiile medii calculate per individ în fiecare an se ridică la peste 1200 euro, un singur animal fiind capabil să consume peste 1 kg de insecte în acest timp.

  • Importanță pentru conservare

    Importanță pentru conservare

    Specie strict protejată de interes comunitar – Anexa IV a Directivei Habitate (92/43/EEC şi 79/409/EEC), Anexa IVA din O.U.G. 57/2007 – Legea 49/2011, Anexa II a Convenţiei de la Bonn (Legea 13/1998) şi a Convenţiei de la Berna (Legea 13/1993), Menţionată în Acordul EUROBATS (Legea 90/2000), Lista Roşie IUCN – LC (Least concern)  – Trend al populaţiei necunoscut, Lista Roşie a Vertebratelor din România – specie periclitată.

  • Presiunile/amenințările

    Presiunile/amenințările

    Specia este în prezent afectată de utilizarea energiei eoliene, care poate genera mortalităţi în timp ce animalele caută hrană sau migrează, de reducerea sau pierderea habitatelor specifice prin înlocuirea acestora cu terenuri agricole sau prin ardere pentru a genera noi suprafețe de păşunat. Specia poate fi afectată dacă se intervine în păduri pentru a elimina arborii cu scorburi, îndeosebi cei care deja sunt uscaţi sau în curs de uscare sau în cazul în care se renovează clădiri şi nu se verifică dacă aceste animale există în crăpăturile acestora. Modificarea falezelor de loess poate constitui o presiune, specia formând colonii în acestea.

  • Măsuri de conservare

    Măsuri de conservare

    Reducerea funcţionalităţii turbinelor eoliene din sit şi de la o distanţă de 10 km faţă de acesta în perioada de migraţie a speciei, îndeosbi în zonele Meşteru, Fântâna Mare, Topolog, Rahman, Casimcea, Stejaru, Baia, Babadag, Nicolae Bălcescu şi Enisala.

    Închiderea unor cavităţi subterane pentru a reduce presiunea asupra speciei. Interzicerea oricărei forme de captură, recoltare, comerţ, transport, ucidere a indivizilor, perturbarea speciei în perioade sensibile sau distrugere a habitatelor speciei. 

    Menţinerea unui număr de minim 12 arbori nativi bătrâni şi scorburosi pe 100 hectare, preferat grupaţi în minim 4 per locaţie, cu distanţe de sub 100 m între aceştia. Arborii situaţi în apropierea surselor de apă sunt mai valoroşi, la fel şi cei cu expunere sudică. Măsura este important de aplicat îndeosebi în zonele adiacente localităţilor Horia, Iulia, Ciucurova, Topolog, Stejaru, Slava Rusă, Babadag, Visterna şi Enisala.

    Se interzice exploatarea minieră în proximitatea galeriilor de prospecţiune din cariera Başchioi.

    Inventarierea coloniilor speciei din construcţii şi asigurarea protecţiei lor prin relocări, eliminare guano din case etc. 

    Se interzice orice formă de tăiere a unui arbore care prezintă urme de guano sau urină în zona scorburilor. După identificarea unui astfel de arbore, pe o rază de 50 m faţă de acesta nu se intervine pentru a nu schimba condiţiile de mediu.

    Se recomandă verificarea falezelor de loess înainte ca acestea să fie excavate pentru material de construcţii tradiţionale, deoarece animalele obişnuiesc să găsească adăposturi în astfel de habitate, precum falezele din vestul complexului lagunar Razelm sau zona sudică a lacului Babadag.