Pipistrellus kuhlii – liliacul pitic al lui Kuhl/pipistrelul lui Kuhl

Etimologia sau de unde provine denumirea științifică

Pipistrellus – italianul pipistrello – liliac și latinescul kuhlii – genitivul de la numele naturalistului german Kuhl

Pipistrellus kuhlii

FOTO Jens Rydell

Este un animal de talie mijlocie, având lungimea de 7-8 cm și greutatea de 5-40 g, cu colorația blănii extrem de variabilă.

Adăposturile de vară sunt situate îngeneral în clădiri, în fisuri şi cavități situate în diferite părti ale construcțiilor, dar şi în scorburi. Hibernează în cavități situate în pereții exteriori ai clădirilor. Este o specie frecventă în localități, vânează în parcuri, grădini, peste suprafețe de apă, în jurul corpurilor de iluminat.

Este bine adaptat la mediul antropizat şi poate supraviețui inclusiv pe terenuri agricole și zone despădurite.

Are un zbor rapid şi foarte agil. În general, vânează la înăltimi de 2-10 m deasupra solului, iar în unele cazuri şi la înălțimi mult mai mari. Hrana constă din insecte mici din care țânțarii sunt nelipsiți.

 Este specie strict protejată.

  • Caracteristicile speciei

    Caracteristicile speciei

    Este un animal de talie mijlocie, având lungimea de 7-8 cm și greutatea de 5-40 g, cu colorația blănii extrem de variabilă.

    Adăposturile de vară sunt situate în general în clădiri, în fisuri şi cavități situate în diferite părti ale construcțiilor, dar şi în scorburi. Hibernează în cavități situate în pereții exteriori ai clădirilor. Este o specie frecventă în localități, vânează în parcuri, grădini, peste suprafețe de apă, în jurul corpurilor de iluminat.

    Este bine adaptat la mediul antropizat şi poate supraviețui inclusiv pe terenuri agricole și zone despădurite.

    Are un zbor rapid şi foarte agil. În general, vânează la înălțimi de 2-10 m deasupra solului, iar în unele cazuri şi la înălțimi mult mai mari. Hrana constă din insecte mici din care țânțarii sunt nelipsiți.

  • Prezență în Podișul Nord Dobrogean

    Prezență în Podișul Nord Dobrogean

    A fost identificată în aproape toate zonele relevante din sit, cu o absenţă mai mare în zona sudică şi sud estică, dar şi în zone compacte de pădure.

  • Importanță ecologică

    Importanță ecologică

    Menţine sub control populaţii de insecte nocturne, îndeosebi în sectoare rurale, în spaţii semi-deschise, dar şi în livezi, vii sau alte culturi permanente. Consumă pradă peste 5 m înălţime dar poate vâna şi de pe suprafaţa solului. Consumă himenoptere, furnici, diptere şi molii de dimensiuni mici.

    Este pradă pentru specii de păsări răpitoare nocturne.

  • Importanță economică

    Importanță economică

    Controlează populaţiile de insecte (cu caracter potenţial dăunător din punct de vedere economic) din sit şi din vecinătatea acestuia, contribuind atât în sectorul agricol cât şi în ceea ce priveşte sănătatea umană. Preferă vânătoarea în zone semi-urbane şi poate petrece timp îndelungat lângă un singur stâlp de iluminare pentru a se hrăni, deci aduce beneficii mari zonelor locuite. Beneficiile medii calculate per individ în fiecare an se ridică la peste 1200 euro, un singur animal fiind capabil să consume peste 1 kg de insecte în acest timp.

  • Importanță pentru conservare

    Importanță pentru conservare

    Specie strict protejată de interes comunitar – Anexa IV a Directivei Habitate (92/43/EEC şi 79/409/EEC), Anexa IVA din O.U.G. 57/2007 – Legea 49/2011, Anexa II a Convenţiei de la Bonn (Legea 13/1998) şi Anexa III a Convenţiei de la Berna (Legea 13/1993), Menţionată în Acordul EUROBATS (Legea 90/2000), Lista Roşie IUCN – LC (Least concern)  – trend al populaţiei stabil.

  • Presiunile/amenințările

    Presiunile/amenințările

    Specia este în prezent afectată de utilizarea energiei eoliene, care poate genera mortalităţi în timp ce animalele caută hrană sau migrează, de reducerea sau pierderea habitatelor specifice prin înlocuirea acestora cu terenuri agricole sau prin ardere pentru a genera noi suprafețe de păşunat. Specia poate fi afectată dacă se intervine în păduri pentru a elimina arborii cu scorburi, îndeosebi cei care deja sunt uscaţi sau în curs de uscare sau în cazul în care se renovează clădiri şi nu se verifică dacă aceste animale există în crăpăturile acestora.

  • Măsuri de conservare

    Măsuri de conservare

    Reducerea funcţionalităţii turbinelor eoliene din sit şi de la o distanţă de 10 km faţă de acesta în perioada de migraţie a speciei, , îndeosbi în zonele Meşteru, Fântâna Mare, Topolog, Rahman, Casimcea, Stejaru, Baia, Babadag, Nicolae Bălcescu şi Enisala.  

    Interzicerea oricărei forme de captură, recoltare, comerţ, transport, ucidere a indivizilor, perturbarea speciei în perioade sensibile sau distrugere a habitatelor speciei. 

    Menţinerea unui număr de minim 12 arbori nativi bătrâni şi scorburosi pe 100 hectare, preferat grupaţi în minim 4 per locaţie, cu distanţe de sub 100 m între aceştia. Arborii situaţi în apropierea surselor de apă sunt mai valoroşi, la fel şi cei cu expunere sudică. Măsura este important de aplicat îndeosebi în zonele adiacente localităţilor Horia, Iulia, Ciucurova, Topolog, Stejaru, Slava Rusă, Babadag, Visterna şi Enisala.

    Se interzice exploatarea minieră în proximitatea galeriilor de prospecţiune din cariera Başchioi.

    Inventarierea coloniilor speciei din construcţii şi asigurarea protecţiei lor prin relocări, eliminare guano din case etc 

    Se interzice orice formă de tăiere a unui arbore care prezintă urme de guano sau urină în zona scorburilor. După identificarea unui astfel de arbore, pe o rază de 50 m faţă de acesta nu se intervine pentru a nu schimba condiţiile de mediu.

    Se recomandă verificarea falezelor de loess înainte ca acestea să fie excavate pentru material de construcţii tradiţionale, deoarece animalele obişnuiesc să găsească adăposturi în astfel de habitate, precum falezele din vestul complexului lagunar Razelm sau zona sudică a lacului Babadag.