Myotis emarginatus – liliac cu urechi scobite/liliac cărămiziu

Etimologia sau de unde provine denumirea științifică

Myotis – provine din cuvintele grecești mys/myos – șoarece și ous/otos – ureche și latinescul emarginatus – cu margine știrbită sau crestată, referitor tot la urechile animalului

Myotis emarginatus – liliac cu urechi scobite

Este un animal de talie mijlocie, cu o lungime a corpului cuprinsă între 7-10 cm și o greutate de 7-15g, cu blana lungă și aparent lânoasă, pe spate având trei culori – gri la bază, galben deschis la mijloc şi brun-roşcat la vârf, iar pe abdomen cenuşiu-gălbui.

Inițial specie cavernicolă, s-a adaptat ulterior să locuiască în podurile calde ale clădirilor. Se hrănește în amurg cu insecte, cum ar fi țânțarii, muștele, tăunii, trihopterele, viespile, albinele, furnicile, multe din ele culese de pe sol sau de pe ramurile arborilor.

Hibernează din octombrie până în martie-aprilie, atât ca indivizi izolați, cât și în grupuri mici sau chiar colonii împreună cu alte specii de lilieci, în pivnițe, mine, cariere, peșteri sau fisuri.

Nu realizează migrații pe distanțe lungi, ci deplasări in căutare de adăposturi pe distanţe de 30-40 km; distanţa maximă cunoscută ca urmare a inelărilor a fost de 106 km.

Este specie strict protejată.

  • Caracteristicile speciei

    Caracteristicile speciei

    Este un animal de talie mijlocie, cu o lungime a corpului cuprinsă între 7-10 cm și o greutate de 7-15g, cu blana lungă și aparent lânoasă, pe spate având trei culori – gri la bază, galben deschis la mijloc şi brun-roşcat la vârf, iar pe abdomen cenuşiu-gălbui.

    Inițial specie cavernicolă, s-a adaptat ulterior să locuiască în podurile calde ale clădirilor. Se hrănește în amurg cu insecte, cum ar fi țânțarii, muștele, tăunii, trihopterele, viespile, albinele, furnicile, multe din ele culese de pe sol sau de pe ramurile arborilor.

    Hibernează din octombrie până în martie-aprilie, atât ca indivizi izolați, cât și în grupuri mici sau chiar colonii împreună cu alte specii de lilieci, în pivnițe, mine, cariere, peșteri sau fisuri.

    Nu realizează migrații pe distanțe lungi, ci deplasări in căutare de adăposturi pe distanţe de 30-40 km; distanţa maximă cunoscută ca urmare a inelărilor a fost de 106 km.

  • Prezență în Podișul Nord Dobrogean

    Prezență în Podișul Nord Dobrogean

    Specia are o prezenţă izolată în sit, distribuţia acesteia fiind restricţionată în apopiere de adăposturile calcaroase şi de zonele optime de vânătoare din vestul sitului.

  • Importanță ecologică

    Importanță ecologică

    Menţine sub control populaţii de insecte nocturne, îndeosebi în sectoare naturale, în zone cu tufărişuri, liziera pădurilor dar şi în unele localităţi. Consumă pradă sub 8 m înălţime. Este pradă pentru specii de păsări răpitoare nocturne.

  • Importanță economică

    Importanță economică

    Controlează înmulţirea necontrolată a populaţiilor de insecte (cu caracter potenţial dăunător din punct de vedere economic) din sit şi din vecinătatea acestuia, contribuind atât în sectorul agricol cât şi în ceea ce priveşte sănătatea umană. Beneficiile medii calculate per individ în fiecare an se ridică la peste 1200 euro, un singur animal fiind capabil să consume peste 1 kg de insecte în acest timp.

  • Importanță pentru conservare

    Importanță pentru conservare

    Specie strict protejată de interes comunitar.

  • Presiunile/amenințările

    Presiunile/amenințările

    Specia este în prezent afectată de utilizarea energiei eoliene, care poate genera mortalităţi în timp ce animalele caută hrană sau migrează, de vizitele în peşteri, care pot perturba activitatea speciei când are pui sau când hibenrează, de reducerea sau pierderea habitatelor specifice prin înlocuirea acestora cu terenuri agricole sau prin ardere pentru a genera noi surpafeţe de păşunat. Specia poate fi afectată dacă se realizează reconstrucţii de clădiri fără a verifica dacă aceasta le utilizează.

  • Măsuri de conservare

    Măsuri de conservare

    Reducerea funcţionalităţii turbinelor eoliene din sit şi de la o distanţă de 10 km faţă de acesta în perioada de migraţie a speciei. 

    Închiderea unor cavităţi subterane pentru a reduce presiunea asupra speciei. Interzicerea oricărei forme de captură, recoltare, comerţ, transport, ucidere a indivizilor, perturbarea speciei în perioade sensibile sau distrugere a habitatelor speciei. 

    Menţinerea unui număr de minim 12 arbori nativi bătrâni şi scorburoși pe 100 hectare, preferat grupaţi în minim 4 per locaţie, cu distanţe de sub 100 m între aceştia. Arborii situaţi în apropierea surselor de apă sunt mai valoroşi, la fel şi cei cu expunere sudică. Se interzice exploatarea minieră în proximitatea galeriilor de prospecţiune din cariera Başchioi.

    Inventarierea coloniilor speciei din construcţii şi asigurarea protecţiei lor prin relocări, eliminare guano din case etc