Mustela eversmanii – dihor de stepă

Etimologia sau de unde provine denumirea științifică: latinescul mustela – nevăstuică, gen în sunt încadrate speciile de dihor și nurcă ce provine la randul său din latinescul mus – șoarece, de la asemănarea relativă între cele două specii de mamifere mici foarte agile și eversmanni – genitivul de la numele naturalistului german Eversmann, unul dintre pionierii studierii florei și faunei silvostepei și stepei dintre Volga și Ural.

Mustela eversmanni – dihor de stepă

Foarte asemănător cu dihorul comun de care diferă prin culoarea blănii, care în general este crem deschisă pe spate şi pe flancuri.

Preferă câmpiile aride şi cele înţelenite, de regulă unde se găsesc şi popândăi, pe de o parte pentru a le ocupa galeriile, iar pe de altă parte, pentru că popândăii sunt hrana preferată a dihorului de stepă. În lipsa popândăilor, amenajează, prin lărgire şi extindere, galeriile de hârciogi şi ale altor mamifere de talie mică şi mijlocie.

Este strict terestru, cu ritm de activitate crepusculară, foarte bun alergător, dar se deplasează şi prin salturi, lungi de până la un metru. În urmărirea prăzilor îşi poate schimba cu uşurinţă direcţia de fugă. Hrana puţină, dar şi iernile grele, cu multă zăpadă îl pot determina să întreprindă deplasări spre zone mai favorabile din punct de vedere climatic.

Hrana constă din popândăi, hamsteri, şoareci, şobolani, ouă şi pui de păsări.

Are ca duşmani naturali vulpea, bufniţele, ulii.

 

Este obiectiv de conservare în ROSCI0201 Podișul Nord Dobrogean și specie strict protejată.