91Y0 Păduri de stejar şi carpen dacice

Descrierea generală a tipului de habitat

Acest tip de habitat este constituit din păduri mezofile, pure sau amestecate, edificate de stejari mezofiți – gorunul (Quercus petraea) și stejarul pedunculat (Q. robur) – alături de care apare carpenul (Carpinus betulus) în diverse proporții. Aceste păduri aparțin formațiilor forestiere: șleauri de deal cu gorun (Querco sessiliflorae-Carpineta) – fără fag sau cu fag în proporție scăzută -, șleauri de deal cu gorun şi stejar pedunculat (Querco roboris-sessiflorae-Carpineta), goruneto-stejărete (Querceta sessiliflorae-roboris mesophyta), șleauri de deal şi câmpie de stejar pedunculat (Querco robori-Carpineta), șleauri de luncă (Querco robori-Carpineta fraxinetosa), gorunete pure mezofile și subtermofile (Querceta sessiliflorae), stejărete pure de stejar mezofile și subtermofile (Querceta roboris).

Prezență în Podișul Nord Dobrogean

Habitatul a fost identificat și monitorizat în ROSCI0201 Podișul Nord Dobrogean pe o suprafață de 5364,5 ha, din care 5337,6 ha (99,5%) în fond forestier și 26,9 ha (0,5%) în afara fondului forestier. Cele mai întinse suprafețe cu acest habitat se regăsesc în OS Ciucurova (UP II Ciucurova, UP III Secarul Trei Derele, UP VII Izvoru),  în OS Stejaru (UP I Fantana Mare) și OS Babadag (UP IV Heracleea, UP III Babadag). Marginal se regăsește în afara fondului forestier într-o pășune împădurită din UAT Topolog.

Importanță ecologică

• Naturalistică: găzduiește specii rare de floră și faună, reprezentative pentru Dobrogea și regiunea biogeografică stepică, dintre care unele rare, amenințate sau cu valoare ecologică ridicată; 
• Protectivă: pădurile dacice de stejar și carpen au un rol protectiv deosebit – fixarea terenului, protecția solului împotriva eroziunii și protecție hidrologică, stocarea carbonului și de reglare climatică;
• Conservativă: pădurile dacice de stejar și carpen conservă o serie de specii de plante rare sau amenințate, constituie loc de înmulțire, hrănire și adăpost pentru specii de faună, contribuie la procesul de pedogeneză;
• Trofică: furnizează hrană pentru diverse specii de faună;
• Mediogenă, peisagistică, recreativă, educativă și științifică: contribuie la asigurarea unui mediu de viață mai adecvat (moderarea factorilor climatici și igienizarea factorilor de mediu (aer, apă, sol) de factori nocivi și poluanți), a unui peisaj natural sau seminatural al zonei PND (menținerea sau ameliorarea ponderii componentei naturale a peisajului, a frumuseții și armoniei peisajului), cu caracteristici estetice și funcționale superioare celor artificiale, a desfășurării în condiții optime a activităților recreative specifice, a posibilității de învățare și de cunoaștere/cercetare a biodiversității specifice regiunii stepice.

Importanță economică

• Furnizează lemn pentru foc și diverse utilizări tradiționale și industriale;
• Speciile de arbori, arbuști și erbacee din compoziția pădurilor dacice de stejar și carpen pot furniza o serie de resurse (fructe, semințe, flori, frunze, scoarță, plante ierboase), pentru utilizări din cele mai diverse: farmaceutice, cosmetice, alimentare, etc. Pentru menținerea sau îmbunătățirea stării de conservare a habitatului, recoltarea acestor resurse este interzisă sau restricționată.

Importanță pentru conservare

• La nivelul UE: habitat natural de importanță comunitară, cu o arie de extindere naturală redusă, endemic pentru România (Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (Directiva Habitate), Anexa I Tipuri de habitate naturale de interes comunitar a căror conservare necesită desemnarea unor arii speciale de conservare);
• La nivel național: habitat natural cu o distribuție spațială fragmentată, în suprafețe de dimensiuni variabile, semnificativ mai redusă în raport cu distribuția naturală istorică, care susține o diversitate ridicată de taxoni de plante și animale, inclusiv specii rare, amenințate și endemice și contribuie la îmbunătățirea peisajului și a conectivității ecologice.

Presiunile/amenințările

În prezent, pășunatul intensiv sau supra-pășunatul cu animale a afectat și afectează în continuare habitatul special în vecinătatea localităților, dar și a unor văi cu apă temporară sau permanentă, care au servit ca sursă de apă pentru adăparea animalelor. Refacerea și regenerarea habitatului este îngreunată prin vătămarea repetată a puieților, consumarea ghindei, bătătorirea solului, distrugerea și plantațiilor.

Deși structura este degradată, având o proporție însemnată de carpen, tei și jugastru, acest tip de habitat a rezistat mai bine decât alte tipuri de habitate datorită umidității mai mari, el fiind întâlnit mai ales pe văi.

Speciile problematice, cum sunt carpenul, teiul și jugastrul ajung la proporții ridicate în dauna cvercineelor, pe fondul presiunilor antropice create de pășunat și a exploatărilor preferențiale de material lemnos.

Măsuri de conservare

MAC1.8.1 Adaptarea măsurilor de management (silvotehnice) și a practicilor de exploatare a pădurilor în vederea  menținerii sau creșterii ponderii cvercineelor în arboret pentru refacerea structurii specifice tipului de habitat;

MAC1.8.2 Menținerea consistenței optime a habitatului;

MAC1.8.3 Reconstrucția ecologică a porțiunilor de habitat degradate prin regenerarea naturală cu semănături directe și/sau prin plantare;

MAC1.8.4 Crearea/amenajarea de benzi de prevenire a extinderii și/sau de izolare a incendiilor, de cca. 5-10 m lățime, prin îndepărtarea litierei și a resturilor combustibile, arare/ discuire, pe limitele perimetrale ale fondului forestier și/sau pe marginea drumurilor, a șoselelor, a căilor ferate (normale sau forestiere) ce trec prin păduri;

MR1.8.1 Pășunatul este interzis în zona de distribuție a habitatului;

MR1.8.2 Este interzisă aprinderea focului pe suprafața ocupată de habitat și/sau incendierea vegetației;

MR1.8.3 Interzicerea depozitării de deșeuri pe suprafața habitatului

MR1.8.4 Este interzis accesul, abandonarea sau lăsarea în libertate a animalelor domestice pe suprafața ocupată de habitat, cu excepția animalelor de companie însoțite de proprietarii acestora, de câinii însoțitori ai turmelor și cei ai culegătorilor de trufe, în condițiile prevăzute de lege.