91M0 Păduri panonice-balcanice de stejar turcesc

Descrierea generală a tipului de habitat

Acest tip de habitat este constituit din păduri termofile, pure sau amestecate, edificate de stejari mezo-xerofiți – cerul (Quercus cerris), gârnița (Q. frainetto) – alături de care mai apar gorunul (Q. petraea), iar local și stejarul pedunculat (Q. robur) sau stejarul brumăriu (Q. pedunculiflora), în diverse proporții. Aceste păduri aparțin formațiilor forestiere: cerete pure (Querceta cerris), gârniţete pure (Querceta confertae), cereto- gârniţete (Querceta confertae-cerris), amestecuri de gârniţă și cer cu stejari mezofiţi – gorun/ steja pedunculat (Querceta mixta), cero-şleauri, şleao-cerete, gârniţeto-şleauri (Querco- Carpineta cerretosa). Stratul arbustiv este constituit din Cornus mas, Crataegus monogyna, Cotinus coggygria, Ligustrum vulgare, Prunus spinosa, Rosa canina.

Prezența în Podișul Nord Dobrogean

Habitatul a fost identificat și monitorizat în ROSCI0201 Podișul Nord Dobrogean pe o suprafață de 2625,3 ha, care se află integral cuprinsă în fond forestier. Cele mai întinse suprafețe cu acest habitat se regăsesc în OS Babadag (îndeosebi în UP IV Heracleea, UP III Babadag), OS Ciucurova (UP I Dumbrava), OS Stejaru (UP I Fântâna Mare).

• Naturalistică: găzduiește specii rare de floră și faună, reprezentative pentru Dobrogea și regiunea biogeografică stepică, dintre care unele rare, amenințate sau cu valoare ecologică ridicată; 
• Protectivă: pădurile balcano-panonice de cer și gorun au un rol protectiv deosebit – fixarea terenului, protecția solului împotriva eroziunii și protecție hidrologică, stocarea carbonului și de reglare climatică;
• Conservativă: pădurile balcano-panonice de cer și gorun conservă o serie de specii de plante rare sau amenințate, constituie loc de înmulțire, hrănire și adăpost pentru specii de faună, contribuie la procesul de pedogeneză;
• Trofică: furnizează hrană pentru diverse specii de faună;
• Mediogenă, peisagistică, recreativă, educativă și științifică: contribuie la asigurarea unui mediu de viață mai adecvat (moderarea factorilor climatici și igienizarea factorilor de mediu (aer, apă, sol) de factori nocivi și poluanți), a unui peisaj natural sau seminatural al zonei PND (menținerea sau ameliorarea ponderii componentei naturale a peisajului, a frumuseții și armoniei peisajului), cu caracteristici estetice și funcționale superioare celor artificiale, a desfășurării în condiții optime a activităților recreative specifice, a posibilității de învățare și de cunoaștere/cercetare a biodiversității specifice regiunii stepice.

Importanță economică

• Furnizează lemn pentru foc și diverse utilizări tradiționale și industriale;
• Speciile de arbori, arbuști și erbacee din compoziția acestui tip de habitat pot furniza o serie de resurse (fructe, semințe, flori, frunze, scoarță, plante ierboase), pentru utilizări din cele mai diverse: farmaceutice, cosmetice, alimentare, etc. Pentru menținerea sau îmbunătățirea stării de conservare a habitatului, recoltarea acestor resurse este interzisă sau restricționată.

Importanță pentru conservare

• La nivelul UE: habitat natural de importanță comunitară, cu o arie de extindere naturală redusă (Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (Directiva Habitate), Anexa I Tipuri de habitate naturale de interes comunitar a căror conservare necesită desemnarea unor arii speciale de conservare);
• La nivel național: habitat natural cu o arie de extindere naturală redusă, caracteristic pentru regiunea biogeografică stepică, cu o distribuție spațială fragmentată, în suprafețe de dimensiuni variabile, semnificativ mai redusă în raport cu distribuția naturală istorică, care susține o diversitate ridicată de taxoni de plante și animale, inclusiv specii rare, amenințate și endemice și contribuie la îmbunătățirea peisajului și a conectivității ecologice.

Presiunile/amenințările

În prezent, pășunatul intensiv sau suprapășunatul cu animale, deși nu la fel de intens ca în alte habitate, afectează regenerarea naturală a puieților prin vătămarea repetată a puieților și lăstarilor, consumarea ghindei, bătătorirea solului, distrugerea plantațiilor acțiuni care duc la degradarea  habitatului, locul lui fiind luat de teișuri unde speciile de cvercinee nu au rezistat sau au proporție redusă ori sunt reprezentate de arborete cu consistență redusă, adesea îmbătrânite.

Măsurile deficitare de management (cum ar fi regenerarea repetată din lăstari, neasigurarea regenerării naturale sau extragerea speciilor principale în favoarea speciilor de ajutor) nu au permis regenerarea corespunzătoare a habitatului. De asemenea, seceta și precipitațiile reduse aduc presiuni constante asupra habitatului.

Măsuri de conservare

MAC1.7.1 Adaptarea măsurilor de management (silvotehnice) și a practicilor de exploatare a pădurilor în vederea menținerii sau creșterii ponderii cvercineelor în arboret pentru refacerea structurii specifice tipului de habitat;
MAC1.7.2 Menținerea consistenței optime a habitatului;
MAC1.7.3 Reconstrucția ecologică a porțiunilor de habitat degradate prin regenerarea naturală cu semănături directe sau plantare de puieți;
MAC1.7.4 Crearea/amenajarea de benzi de prevenire a extinderii și/sau de izolare a incendiilor, de cca. 5-10 m lățime, prin îndepărtarea litierei și a resturilor combustibile, arare/ discuire, pe limitele perimetrale ale fondului forestier și/sau pe marginea drumurilor, a șoselelor, a căilor ferate (normale sau forestiere) ce trec prin păduri.;
MR1.7.1 Interzicerea pășunatului în zona de distribuție a habitatului;
MR1.7.2 Interzicerea aprinderii focului pe suprafața ocupată de habitat și/sau incendierea vegetației;
MR1.7.3 Interzicerea depozitării de deșeuri pe suprafața habitatului;
MR1.7.4 Interzicerea accesului, abandonării sau lăsarea în libertate a animalelor domestice pe suprafața ocupată de habitat, cu excepția animalelor de companie însoțite de proprietarii acestora, de câinii însoțitori ai turmelor și cei ai culegătorilor de trufe, în condițiile prevăzute de lege.