91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp./Păduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp.

Descrierea generală a tipului de habitat

Acest tip de habitat este constituit din păduri termofile, pure sau amestecate, edificate de stejari xerofiți și mezo-xerofiți (Quercus pedunculiflora, Q. pubescens, Q. robur, Q. cerris), exclusiv sau în amestec în etajul inferior cu arţar tătărăsc (Acer tataricum), mojdrean (Fraxinus ornus), cărpiniță (Carpinus orientalis), jugastru (Acer campestre), ulmi (Ulmus minor, U. procera), păr (Pyrus pyraster, P. elaeagrifolia), etc. Stratul arbuştilor este puternic dezvoltat, reprezentat, de regulă, de Crataegus monogyna, Cornus mas, Viburnum lantana, Rhamnus cathartica, Ligustrum vulgare, Euonymus verrucosus, E. europaeus, Rosa canina, Sambucus nigra,  local Prunus spinosa, Cotinus coggygria; în poieni pot apare pâlcuri de Prunus fruticosa, P. tenella. Stratul ierburilor şi subarbuştilor este bine dezvoltat și este constituit atât din specii de pădure, cât și din specii de stepă în poienile mai mari. Aceste păduri aparțin formațiilor forestiere: stejărete pure de stejar brumăriu (Querceta pedunculiflorae), amestecuri de stejar brumăriu şi stejar pufos (Querceta pedunculiflorae- pubescentis), amestecuri de stejar brumăriu cu stejari mezofiți și mezoxerofiți (Querceta mixta), Şleauri de silvostepă cu stejar brumăriu (Querco-pedunculiflorae-Carpineta subtermophilia), Şleauri de silvostepă cu stejar brumăriu și pufos (Querco- pedunculiflorae- pubescentis-Carpineta), stejărete de pedunculat de silvostepă (Querceta roboris subtermophila).

Prezență în Podișul Nord Dobrogean

Habitatul 91I0* Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. a fost identificat și monitorizat în ROSCI0201 Podișul Nord Dobrogean pe o suprafață de 19 057,0 ha, din care 18 790,0 ha (98,7%) în fond forestier și 267,0 ha (1,3%) în afara fondului forestier. Habitatul are o distribuție largă și relativ uniformă în întreaga suprafață împădurită a sitului. Cele mai întinse suprafețe cu acest habitat se regăsesc în OS  Babadag (UP I Camena, UP II Slava Rusă), OS Ciucurova (UP VI Turda, UP I Dumbrava, UP II Ciucurova, UP III Secarul Trei Derele), OS Stejaru (UP I Fântâna Mare), OS Cerna (UP I Cârjelari), precum și pe suprafețe reduse în pășunile împădurite din UAT Dorobanțu, Mihai Bravu, Nalbant, Sarichiol, Baia, Topolog, Ciucurova.

Importanță ecologică

• Naturalistică: habitat reprezentativ pentru PND, pentru Dobrogea și pentru regiunea biogeografică stepică; găzduiește specii rare de floră și faună, reprezentative pentru Dobrogea și regiunea biogeografică stepică, dintre care unele rare, amenințate sau cu valoare ecologică ridicată. PND reunește cele mai întinse, reprezentative și bine conservate păduri cu stejari xerofiți și mezo-xerofiți la nivel național, respectiv la nivelul regiunii biogeografice stepice;
• Protectivă: pădurile de silvostepă cu stejari xerofiți și mezo-xerofiți au un rol protectiv deosebit – fixarea terenului, protecția solului împotriva eroziunii și protecție hidrologică, stocarea carbonului și de reglare climatică;
• Conservativă: pădurile de silvostepă cu stejari xerofiți și mezo-xerofiți conservă o serie de specii de plante rare sau amenințate, constituie loc de înmulțire, hrănire și adăpost pentru specii de faună, contribuie la procesul de pedogeneză;
• Trofică: furnizează hrană pentru diverse specii de faună;
• Mediogenă, peisagistică, recreativă, educativă și științifică: contribuie la asigurarea unui mediu de viață mai adecvat (moderarea factorilor climatici și igienizarea factorilor de mediu (aer, apă, sol) de factori nocivi și poluanți), a unui peisaj natural sau seminatural al zonei PND (menținerea sau ameliorarea ponderii componentei naturale a peisajului, a frumuseții și armoniei peisajului), cu caracteristici estetice și funcționale superioare celor artificiale, a desfășurării în condiții optime a activităților recreative specifice, a posibilității de învățare și de cunoaștere/cercetare a biodiversității specifice regiunii stepice.

Importanță economică

• Furnizează lemn pentru foc și diverse utilizări tradiționale și industriale;
• În cazul în care habitatul de păduri de silvostepă cu stejari xerofiți și mezo-xerofiți este localizat pe terenuri cu destinația de pășuni împădurite, acesta poate fi utilizat pentru pășunat, în condițiile prevăzute de planul de management;
• Speciile de arbori, arbuști și erbacee din compoziția pădurilor de silvostepă cu stejari xerofiți și mezo-xerofiți pot furniza o serie de resurse (fructe, semințe, flori, frunze, scoarță, plante ierboase), pentru utilizări din cele mai diverse: farmaceutice, cosmetice, alimentare, etc. Pentru menținerea sau îmbunătățirea stării de conservare a habitatului, recoltarea acestor resurse este interzisă sau restricționată.

Importanță pentru conservare

• La nivelul UE: habitat natural de importanță comunitară, prioritar – amenințat cu dispariția pe teritoriul statelor membre și a cărui conservare a devenit o responsabilitate de prim rang pentru Comunitate, având în vedere ponderea actuală din arealul natural istoric pe teritoriul statelor membre (Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (Directiva Habitate), Anexa I Tipuri de habitate naturale de interes comunitar a căror conservare necesită desemnarea unor arii speciale de conservare);
• La nivel național: habitat natural cu o arie de extindere naturală redusă, caracteristic pentru regiunea biogeografică stepică, cu o distribuție spațială fragmentată, în suprafețe mici, semnificativ mai redusă în raport cu distribuția naturală istorică, care susține o diversitate ridicată de taxoni de plante și animale, inclusiv specii rare, amenințate și endemice și contribuie la îmbunătățirea peisajului și a conectivității ecologice.

Presiunile/amenințările

În prezent, pășunatul intensiv sau supra-pășunatul cu animale afectează regenerarea naturală prin vătămarea repetată a puieților și lăstarilor, consumarea ghindei, bătătorirea solului, distrugerea plantațiilor acțiuni care au dus la degradarea  habitatului, locul lui fiind luat de teișuri sau de mojdrean și/sau cărpiniță, specii repede crescătoare în care stejarul nu a rezistat sau are proporție redusă.

Managementul forestier neadecvat poate duce la degradarea constantă a habitatului prin extragerea arborilor bătrâni fără a fi asigurată regenerarea naturală și prin și/sau neurmărirea regenerării până la închiderea stării de masiv. Coroborat cu presiunile antropice, habitatul poate suferi mari modificări prin ocuparea acestuia cu specii invazive repede crescătoare cum sunt teiul, mojdreanul, cărpinița și jugastru). 

Schimbările climatice reprezintă una din amenințările care pot duce la amplificarea, pe viitor, a altor presiuni care privesc succesiuni nedorite spre habitate mai xerofile (91AA*) sau specii cu regenerare naturală mai facilă (cum sunt teiul argintiu, jugastrul cărpinița sau mojdreanul).

Măsuri de conservare

MAC1.7.1 Adaptarea măsurilor de management (silvotehnice) și a practicilor de exploatare a pădurilor în vederea  menținerii sau creșterii ponderii cvercineelor în arboret pentru refacerea structurii specifice tipului de habitat; 

MAC1.7.2 Menținerea consistenței optime a habitatului; 

MAC1.7.3 Reconstrucția ecologică a porțiunilor de habitat degradate prin regenerarea naturală cu semănături directe sau plantare de puieți;

MAC1.7.4 Crearea/amenajarea de benzi de prevenire a extinderii și/sau de izolare a incendiilor, de cca. 5-10 m lățime, prin îndepărtarea litierei și a resturilor combustibile, arare/ discuire, pe limitele perimetrale ale fondului forestier și/sau pe marginea drumurilor, a șoselelor, a căilor ferate (normale sau forestiere) ce trec prin păduri.;

MR1.7.1 Interzicerea pășunatului în zona de distribuție a habitatului;

MR1.7.2 Interzicerea aprinderii focului pe suprafața ocupată de habitat și/sau incendierea vegetației;

MR1.7.3 Interzicerea depozitării de deșeuri pe suprafața habitatului;

MR1.7.4 Interzicerea accesului, abandonării sau lăsarea în libertate a animalelor domestice pe suprafața ocupată de habitat, cu excepția animalelor de companie însoțite de proprietarii acestora, de câinii însoțitori ai turmelor și cei ai culegătorilor de trufe, în condițiile prevăzute de lege.