62C0* Stepe ponto-sarmatice

Descrierea generală a tipului de habitat

În structura și corologia tipică, acest habitat grupează stepe ale câmpiilor, platourilor şi dealurilor situate la vest de Marea Neagră, de Nistru și bazinele Transilvaniei și Traciei de nord, inclusiv al cursului inferior al Dunării, limitei sudice şi văilor platoului podolic, platoului Rus Central, platoului Volgăi, Orenburg şi Bașkiria, cu graminee precum Stipa capillata, S. lessingianae, Kochia prostrata, Koeleria lobata (K. degeni), Festuca valesiaca, Bothriochloa ischaemum (syn. Dichanthium ischaemum). Acest habitat include tipuri de vegetaţie din alianţele Festucion valesiacae, Stipion lessingianae, Agropyro-Kochion şi Pimpinello-Thymion zygioidi.

Prezență în Podișul Nord Dobrogean

Peste 44 % din suprafața ocupată de acest tip de habitat prioritar în România se regăsește in ROSCI0201.

1. Comuna Stejaru – la sud de Pădurea Ciripciu (în nordul localității Neatârnarea, între cele două trupuri de pădure) au fost identificate fitocenoze ale asociațiilor Taraxaco serotini-Festucetum valesiacae și Taraxaco serotini-Bothriochloëtum ischaemi. În aceste cenoze a fost identificată specia Crocus danunensis (sin. C. reticulatus).
2. Comuna Beidaud – pe dealul împădurit dintre Beidaud și Sarighiol de Deal (DSG), de o parte și alta  a Văii Adânci, în margini de păduri și poieni, au fost identificate cenoze ale asociațiilor:

– Taraxaco serotini-Festucetum valesiacae. În astfel de fitocenoze a fost identificată specia Orchis morio. 

– Taraxaco serotini-Bothriochloëtum ischaemi. 

Pe dealul Sarighiol, între Sarighiol de Deal și zona împădurită a fost identificată o populație însemnată a speciei Stachys angustifolia, pe substrat pietros. În poienile din zona împădurită a fost identificată specia Orchis morio.

– Agropyro pectinati-Tanacetinetum millefolii (syn. Chrysanthemetum millefolium).

– Agropyro pectinati-Stipetum capillatae pe suprafeţe restrânse „pe Dealul Sarighiol (DSG) (Stachys angustifolia (R), pe substrat pietros)”. Prezența fitocenozelor a fost confirmată în urma deplasărilor din 2019, de asemenea, prezența unei populații însemnate de Stachys angustifolia.

3. Comuna Beidaud – pe Dealul Peclic, în sudul DJ222, între Beidaud și Sarighiol de Deal, la est de localitate, au fost identificate cenoze ale asociațiilor:

– Taraxaco serotini-Festucetum valesiacae, unde intensitatea păşunatului este medie-slabă.

4. Comuna Stejaru – Pajiștile dintre Stejaru și Ceamurlia de Sus, în sudul DJ 222B – au fost identificate cenoze ale asociațiilor:

– Artemisio austriacae – Poëtum bulbosae – în partea sud-estică a intersecției DC 27 cu DJ22B, spre localitatea Ceamurlia de Sus. În acest context vegetal a fost identificată specia Scorzonera mollis, Echinops ritro ssp. ruthenicus, exemplare f. rare. De asemenea, Herniaria glabra.

– Taraxaco serotini-Bothriochloëtum ischaemi. 

– cenoze pauperizate ale as. Agropyro pectinati-Stipetum capillatae – în jurul inersecției DC 27 cu DJ22B, de-a lungul drumurilor care merg în sudul parcelei, în special în apropierea terenurilor arabile.

5. Comuna Stejaru – pajiștile dintre Stejaru-Mina Altân-Tepe-Ceamurlia de Sus:

– Taraxaco serotini-Festucetum valesiacae – în pajiştile stepice din zona Altân-Tepe; la vest de confluenţa văii Hamangia (Giurmeş) cu Valea Cavacula (v. Thymus zygioides). De asemenea, pe izlazul cu eoliene (Herniaria glabra).

– Taraxaco serotini-Bothriochloëtum ischaemi – sporadic.

– cenoze pauperizate ale as. Agropyro pectinati-Stipetum capillatae – în jurul inersecției DC 27 cu DJ22B, de-a lungul DC27, între drum și terenul arabil, pe Dealul Solojan.

6. Comuna Stejaru, spre Neatârnarea – La S-E de Valea Ciripciu, spre pădure este asociația Artemisio austriacae-Poëtum bulbosae (Herniaria glabra).
7. Comuna Stejaru, loc. Neatârnarea – Dealul Giurgea:

asociația Taraxaco serotini-Festucetum valesiacae.

8. Comuna Stejaru, loc. Neatârnarea – la E de Pădurea Piatra Balana: asociația Taraxaco serotini-Festucetum valesiacae

9 . Comuna Stejaru, loc. Neatârnarea -Valea Dulghea: 

– Taraxaco serotini-Festucetum valesiacae.

10. Comuna Baia – în cadrul păşunii de la nord de Ceamurlia (PCRN), în nord de DJ222 – au fost identificate fitocenoze ale as.:

– Taraxaco serotini- Bothriochloëtum ischaemi – sporadic.

11. Comuna Baia – Pășunea Camena vest (PCV) (în sudul Văii Pepinierei, între Păd. Ceamurlia de Sus și Dealul Ticala (dealul de riolit de la Camena) – au fost identificate fitocenoze ale as.:

– Taraxaco serotini-Festucetum valesiacae. În aceste fitocenoze este citat de lit. de spec. Crocus crysanthus (identificat 2020!) și Ornithogalum sigmoideum (sibthorpii) (identificat 2020!)

12. Comuna Baia – Dealul Camena (în sudul pădurii Babadag și la est de DJ22D): 

– actualmente suprafețe reduse ocupate de fitocenoze ale as. Taraxaco serotini-Festucetum valesiacae. 

13. Comuna Baia – la S-E de localitatea Camena:

– Cynodonto-Poëtum angustifoliae (Herniaria glabra)

14. Comuna Baia -Dealul Padarnita din nordul loc. Camena:

– Astragalo ponticae – Stipetum ucrainicae (Gagea bohemica, Crocus chrysanthus, Adonis vernalis, Ornithogalum sigmoideum (sibthorpii)).

15. Comuna Baia – Poienile din zona de silvostepă din sudul Pădurii Babadag (OBV) cât și în deschiderile cu pajiști stepice din plantațiile de la vest de șoseaua Babadag-Două Cantoane (în estul Dealului Camena), care sunt cuprinse în rezervația naturală Pădurea Babadag Codru (PBC) – au fost identificate fitocenoze ale as.:

– Stipo ucrainicae-Festucetum valesiacae. În aceste cenoze, alături de Stipa ucrainica au fost identificate și speciile: Astragalus ponticus, Centaurea marschalliana, Ferulago confusa, Euphorbia nicaeensis ssp. dobrogensis, Prunus tenella. De asemenea, specia Globularia bisnagarica.

16. Comuna Baia – pe o suprafaţă foarte restrânsă din Poienile plantaţiilor forestiere din Valea Cerchezului (VCZ) (limita sudică a Pădurii Babadag, între DJ22 și DJ22D, în estul Dealului Camena) au fost identificate cenoze ale as.:

– Stipo ucrainicae-Festucetum valesiacae. În aceste fitocenoze sunt citate speciile: Anacamptis pyramidalis (neidentificat!), Euphorbia nicaeensis ssp. dobrogensis, Paeonia peregrina – confirmate în urma cercetărilor în teren.

17. Comuna Baia – Dealul Bal-Bair (DBB), la nord de Dealul Ieniceri și vest de localitatea Caugagia – au fost identificate fitocenoze ale as: 

– Taraxaco serotini-Festucetum valesiacae. În lit. de specialitate sunt indicate speciile: Crocus crysanthus (identificat!), Echinops ritro ssp. ruthenicus, Ornithogalum sibthorpii, Tanacetum millefolium – confirmate în urma cercetării zonei. 

– Agropyro pectinati–Thymetum zygioidi var. calcofilum ocupă vârful dealului. În aceste fitocenoze au fost identificate speciile: Thymus zygioides, Astragalus vesicaria ssp. pseudoglaucus, Dianthus pseudarmeria, Echinops ritro ssp. ruthenicus, Pimpinella tragium ssp. lithophila, Salvia sclarea, Tanacetum millefolium.

– Taraxaco serotini- Bothriochloëtum ischaemi – identificată specia Ornithogalum sibthorpii (identificat!), De asemenea, a fost identificată specia Orchis morio la contactul cu vegetația lemnoasă plantată pe deal.

– suprafețe mici ale as. Agropyro pectinati-Stipetum capillatae, unde au fost identificate speciile: Echinops ritro ssp. ruthenicus, Tanacetum millefolium, Salvia sclarea.

18. Comuna Baia – Dealul Ienicerilor (în sudul celui descris anterior și a DJ222) – au fost identificate cenoze ale as.: 

– Agropyro–Thymetum zygioidi var calcofilum, care ocupă vârful dealului. În aceste fitocenoze a fost identificată specia Crocus danubense. 

– pe versantul nordic al Dealului Ienicerilor, în vecinătatea culturilor de cereale au fost identificate fitocenoze pauperizate ale as. Agropyro pectinati-Kochietum prostratae Zólyomi (1957) 1958 și Agropyro pectinati-Tanacetinetum millefolii.

– în partea sudică a dealului, spre bază, vegetația se încadrează în Taraxaco serotini-Festucetum valesiacae, pe coastele uscate cu ssas. bothriochloëtosum ischaemi.

– Astragalo ponticae – Stipetum ucrainicae pe versanții cu expoziție sudică.

19. Pe Dealul Carierei de la Baia (împădurit la bază cu Elaeagnus angustifolia, Prunus mahaleb, Fraxinus ornus) vegetația erbacee este reprezentată de cenoze ale as.:

– Astragalo ponticae – Stipetum ucrainicae – la baza dealului, în partea estică.

– Taraxaco serotini- Bothriochloëtum ischaemi subas.  scutellarietosum pinnatifidae – în treimea inferioară a dealului, în zona estică. În fitocenoze este dominantă Scutellaria orientalis ssp. pinnatifida alături de care se dezvoltă bine Echinops ritro ssp. ruthenicus.

– în partea sud-estică a dealului, printre exemplarele de Prunus mahaleb, Fraxinus ornus, Ailanthus altissima au fost identificate cenoze pauperizate ale as. Koelerio – Artemisietum lerchianae. Acestea fitocenoze sunt foarte degardate, uneori nu se poate face o delimitare între ele și cele ale as. Taraxaco serotini- Bothriochloëtum ischaemi.

– Pe măsură ce crește altitudinea, spre treimea medie a dealului, aceste cenoze lasă locul celor de Agropyro pontici-Thymetum zygioidis, care devin dominante pe vârful dealului. În astfel de cenoze au fost identificate speciile: Achillea clypeolata, Ornithogalum amphibolum, Salvia sclarea și Gypsophila pallassi, Jurinea mollis ssp. mollis ș.a.

– Au mai fost identificate aici și cenoze ale as. Agropyro pectinati-Tanacetinetum millefolii în treimea inferioară a dealului, mai ales în plantație.

20. Pe Dealul Băii (Pajiști dintre localitățile Ceamurlia de Sus și Baia, în partea sudică a DJ 222) au fost identificate fitocenoze ale as.: 

– Taraxaco serotini- Bothriochloëtum ischaemi, cu cele 2 subass.: taraxaco-dichantietosum ischaemi și scutellarietosum pinnatifidae – ultima dezvoltată pe coastele pietroase și aride având ca specie diferențială pe Scutellaria orientalis var. pinnatifida. În aceste fitocenoze au fost identificate speciile: Thymus zygioides, Astragalus vesicarius ssp. pseudogalaucus, Salvia sclarea, Sedum caespitosum, Tanacetum millefolium, Ornithogalum amphibolum, Ajuga chamaepytis ș.a.

În zonele în care nu se pășunează, se dezvoltă bine speciile Stipa capillata, Cynodon dactylon, Botrichloa ischaemum, Euphorbia segetalis, Echinops ritro, Pimpinella tragium ssp. lithophila, Potentilla bornmuelleri, Tanacetum millefolium, Artemisia annua, Veronica prostrata ș.a.

 – Cele mai mari suprafețe sunt foarte pășunate, acoperite de fitocenoze ale as. Artemisio austriacae – Poëtum bulbosae.

21. Comuna Baia – Movila Goală:

– Taraxaco serotini-Festucetum valesiacae (Dianthus nardiformis).

22. Comuna Baia – Pajiste la Nord de sat și est de Drumul Ceamurliei:

– Taraxaco serotini-Festucetum valesiacae (Koeleria lobata).

23. Comuna Baia – Pajiste la Nord de sat și vest de Drumul Ceamurliei:

– Taraxaco serotini-Festucetum valesiacae (Herniaria glabra).

24. Comuna Baia – la S-E de localitatea Ceamurlia de Sus:

– Taraxaco serotini-Festucetum valesiacae (Herniaria glabra).

25. Comuna Baia – loc. Panduru, la V de Dealul Movila Mare:

– Agropyro-Kochietum prostratae.

26. Comuna Baia – loc. Panduru, spre Beidaud, versant estic al Paraului Hamangia:

– Taraxaco serotini-Festucetum valesiacae.

27. Comuna Baia – loc. Caugagia, marginea satului, spre padure:

– Taraxaco serotini- Bothriochloëtum ischaemi (Thymus zygiodes, Centaurea kanitziana).

28. Păşunea Caugagia (CG) (denumire generică ce desemnează pajiştile stepice cuprinse aproximativ între limita nord-vestică a teritoriului comunei Ceamurlia de Jos, Pădurea Babadag, respectiv şoseaua Două Cantoane – Babadag = DJ22) – au fost identificate fitocenoze ale as.:

– Taraxaco serotini-Festucetum valesiacae unde se întâlnesc speciile: Pimpinella tragium ssp. lithophila, Potentilla bormuelleri, Tanacetum millefolium, Thymus zygioides.

– Taraxaco serotini- Bothriochloëtum ischaemi, unde a fost identificată specia Ornithogalum sigmoideum (sibthorpii).

– Agropyro pectinati-Stipetum capillatae, fitocenoze ce conțin speciile: Tanacetum millefolium, Thymus zygioides.

– Agropyro-Thymetum zygioidi var. calcofilum (Thymus zygioides).

29. Comuna Baia – loc. Caugagia, Movila la SSV de localitate:

– Taraxaco serotini-Festucetum valesiacae (Paeonia peregrina).

30. Comuna Slava Cercheză:

– pe suprafeţe restrânse între dealurile Treche Balcu și Ribişocului (DRTB) în zona drumului Babadag-Slava Rusă:

 – as. Taraxaco serotini-Festucetum valesiacae.

31. Comuna Slava Cercheză: în pajistea la sud de Padurea Jidina (Dealul la Piramida):

– as. Taraxaco serotini-Festucetum valesiacae.

32. Comuna Slava Cercheză: Dealul Carierii (DCA) (la nord de drumul Slava Rusă-Babadag): 

– Elytrigietum hispidi (Paeonia peregrina indicată în literatură) (neidentificată!).

– Taraxaco serotini-Festucetum valesiacae: La NV de localitatea Fântâna Mare.

33. Comuna Slava Cercheză: Dealul Jidina:

– Cynodonto-Poëtum angustifoliae.

34. Comuna Slava Cercheză: Localitatea Slava Rusa:

– Artemisio austriacae-Poëtum bulbosae – Dealul Leurda N-E.

35. Comuna Slava Cercheză: Localitatea Slava Rusa:

– Taraxaco serotini-Bothriochloëtum ischaemi – Dealul Leurda S-W, Dealul Leurda S.

36. Comuna Slava Cercheză, localitatea Slava Rusa, Dealul Leurda NV:

– Taraxaco serotini-Festucetum valesiacae.

37. Comuna Ciucurova: În afara rezervațiilor s-au identificat în pășunile din vecinătatea localității Atmagea și a văii Ciucurova a as.:

– Taraxaco serotini-Festucetum valesiacae.

– Agropyro pectinati-Stipetum capillatae.

38. Comuna Ciucurova: – Pajiste pe versantul de SW al Dealului la Piramida:

– Taraxaco serotini-Bothriochloëtum ischaemi.

39. Comuna Ciucurova: Chilic Orman:

– Taraxaco serotini-Bothriochloëtum ischaemi.

40. Comuna Ciucurova: Valea Oilor:

– Taraxaco serotini-Bothriochloëtum ischaemi.

41. Comuna Ciucurova: Dealul Fetei:

– Taraxaco serotini-Bothriochloëtum ischaemi.

42. Babadag:

– Taraxaco serotini-Bothriochloëtum ischaemi – Mănăstirea Codru.

– Taraxaco serotini-Festucetum valesiacae – Colina Acairac și la vest de Colina Acairac, curtea Mănăstirii Codru, Islaz Visterna.

– Astragalo ponticae-Stipetum ucrainicae – Releu Dealul Enisala, Visterna.

43. Babadag Codru:

– Taraxaco serotini-Festucetum valesiacae (Tanacetum millefolium, Echinops ruthenicus)

44. Comuna Turda – Padurea Turzii:

– Taraxaco serotini-Bothriochloëtum ischaemi.

45. Comuna Casimcea: Pajiste la N-V de localitate:

– Taraxaco serotini-Festucetum valesiacae (Thymus zygioides): Rahmanu – Pajiste la SE de sat, versant estic al Paraului Topolog; Haidar – la S-E de sat, pe versantul estic al Vaii Haidarului; Corugea – Pajiste la NV de localitate și Dealul Corugea; Războieni – Movila lui Gavrila; Razboieni spre Neatarnarea – Padurea Izlazului Casimcea; 

46. Comuna Topolog:

– Taraxaco serotini-Festucetum valesiacae: Localitatea Făgărașu Nou, pajiștea Izlaz; Releu La Pandela; Sambata Noua – Movila la Nord de localitate.

– Taraxaco serotini-Bothriochloëtum ischaemi: Pajiste la marginea de N a padurii Osimbei; Calfa – Versant vestic al vaii Topolog.

– Cynodonto-Poëtum angustifoliae: Cerbu spre Calfa – Poiana in padurea Osimbei

47. Comuna Ostrov, pe Muchia lungă și Vârful Ioanei:

– Taraxaco serotini-Bothriochloëtum ischaemi 

48. Comuna Peceneaga- pe Dealul Peceneaga:

– Taraxaco serotini-Bothriochloëtum ischaemi.

49. Comuna Dorobanțu, loc. Cârjelani: Poieni in padure de stejar pufos; Muchia la Copac; Colțanii La Toptașu:

– Taraxaco serotini-Festucetum valesiacae: 

1. În pajiștile rezervației RONPA0903 Beidaud: vegetația de bază este de tipul:

– Taraxaco serotini-Festucetum valesiacae, pe coastele uscate cu ssas. botiochloëtosum ischaemi. 

În lit. de spec. a fost indicată de pe „platourile și versanţii aferenţi văilor Giurmeş și afluenţilor acesteia inclusiv Carabalâc, Dulghea, Valea Adâncă. Asociaţia a mai fost întâlnită și pe dealurile Dulghea, Giurgea, Hagi-Avat, pe versanţii din lungul pârâului Giurmeş etc.”

A fost confirmată prezența fitocenozelor în urma deplasărilor din anul 2019. În aceste fitocenoze vegetează o populație importantă a speciei Ornithogalum sibthorpii.

– Taraxaco serotini-Bothriochloëtum ischaemi. 

În lit. de spec. a fost indicată de „pe versanţii Văii Giurmeş, în zona “Măciuca” (VGM) unde păşunatul intens a dus la dezvoltarea unor specii ruderale”. 

Prezența as. a fost confirmată în teren. Ocupă suprafețe reduse în zona studiată din vecinătatea pârâului Ghiurmeș. 

– Stipetum capillatae – ocupă suprafețe reduse în zona studiată din vecinătatea pârâului Ghiurmeș.

2. Rezervația naturală Măgurele și împrejurimi au fost identificate fitocenoze ale as.:

– Agropyro-Thymetum zygioidi Dihoru (1969) 1970, ocupă zona învecinată muchiilor. 

– Taraxaco serotini-Festucetum valesiacae – a fost identificată pe suprafețe relativ mici ocupând la nivelul rezervației o suprafață neînsemnată. La nivelul comunei Topolog, pe raza căreia se află și acestă rezervație, asociația Taraxaco serotini-Festucetum valesiacae ocupă suprafețe întinse în zona pășunii din vecinătatea localității Luminița. La Fantana Oilor și la sud de Valea Oilor, în as. au fost identificate speciile:  Dianthus nardiformis, Festuca callieri.

Asociația Taraxaco serotini-Festucetum valesiacae ocupă suprafețe mici în cadrul rezervației cât și în vecinătatea acesteia fiind înlocuită treptat cu

– as. Taraxaco serotini-Bothriochloëtum ischaemi. Acestă asociație, de tip secundar, ocupă cea mai mare suprafață a acestui tip de habitat din suprafața rezervației, cât și din vecinătatea acesteia. As. a fost identificată și pe Movila Buzoienilor.

– Stipetum capillatae – ocupă suprafețe mici, insulare, nesemnificative ca și răspândire la nivelul rezervației.

– Au mai fost identificată aici și cenoze insulare ale as. Agropyro pectinati-Tanacetinetum millefolii.

3. Rezervația naturală Dealul Ghiurghiumez și împrejurimi: vegetația de bază este de tipul:

– Taraxaco serotini-Bothriochloëtum ischaemi. Ocupă cea mai mare suprafață a acestui tip de habitat din acestă rezervație. Este o asociație de tip secundar. 

– Artemisio austriacae-Poëtum bulbosae – este o asociație vegetală tot de tip secundar, ocupând suprafețe reduse la nivelul rezervației naturale Dealul Ghiurghiumez. 

– Insular a  fost identificată și asociația Agropyro pectinati-Stipetum capillatae, dar ocupă suprafețe nesemnificative. În această as. au fost identificate speciile: Haplophillum suaveolens, Echinops ruthenicus, Dianthus nardiformis.

4. Rezervația naturală Războieni și împrejurimi: În cadrul rezervației de la Războieni au fost identificate două asociații vegetale aflate la un grad avansat de degradare (fapt datorat suprapășunatului) după cum urmează:

–  Taraxaco serotini-Festucetum valesiacae – Pajiste in Rezervatia naturală Razboieni

– Artemisio austriacae-Poëtum bulbosae.

5. Rezervația naturală Colțanii Mari și pășunile învecinate de pe raza administrativă a localității Casimcea – au fost identificate cenoze ale as.:

– Taraxaco serotini-Festucetum valesiacae (Dianthus nardiformis, Echinops ruthenicus). Ocupă suprafețele cele mai mari din această zonă. 

– Au mai fost identificate fitocenoze ale as. Agropyro pectinati-Stipetum capillatae dar care ocupă o suprafață redusă.

6. Rezervația naturală Dealul Bujorului și împrejurimi:

În cadrul rezervației au fost identificate două asociații vegetale, după cum urmează: 

– Taraxaco serotini-Bothriochloëtum ischaemi – o asociație de tip secundar, ocupă aproape în întregime suprafața acestui habitat din acestă rezervație. 

– Insular s-au mai identificat și fitocenoze ale as. Agropyro pectinati-Stipetum capillatae.

7. Rezervația naturală Valea Ostrovului – au fost identificate fitocenoze ale as.: 

– Taraxaco serotini-Festucetum valesiacae – pe suprafețe relativ restrânse, care alternează cu asociații vegetale ale habitatului 8230 Stâncării silicatice cu vegetaţie pionieră din Sedo-Scleranthion sau Sedo albi – Veronicion dillenii aici fiind întâlnite populații de Potentilla emilii-popii.

8. Rezervația naturală Vârful Secaru – au fost identificate fitocenoze ale as.:

– Taraxaco serotini-Festucetum valesiacae – pe suprafețe relativ restrânse care alternează cu asociații vegetale ale habitatului 8230 Stâncării silicatice cu vegetaţie pionieră din Sedo-Scleranthion sau Sedo albi – Veronicion dillenii.

9. Rezervația naturală Valea Mahomencea:

Localitatea Corugea:

 – Stipo ucrainicae-Festucetum valesiacae (Dianthus nardiformis, Thymus zygioides).

Localitatea Stânca:

– Cynodonto-Poëtum angustifoliae (Lagoseris sancta)

Corugea spre Stânca:

– Taraxaco serotini-Bothriochloëtum ischaemi.

10. Rezervația naturală Muchiile Cernei – Iaila-Iaila:

– Taraxaco serotini-Bothriochloëtum ischaemi (Achillea neilreichii, Echinops ruthenicus).

11. Rezervația naturală Casimcea: 

– Artemisio austriacae-Poëtum bulbosae – Dealul Coltanii Saxanului.

– Stipo-ucrainicae -Festucetum valesiacae.

Importanță ecologică

• Naturalistică: habitat cu răspândire relativ redusă și fragmentată la nivel național și care este reprezentat prin unele comunităţi vegetale caracteristice pentru Dobrogea; prezența unor specii rare, protejate sau cu valoare ecologică ridicată. PND reunește cele mai întinse, reprezentative și bine conservate pajiști stepice la nivel național, respectiv la nivelul regiunii biogeografice stepice;
• Protectivă: pajiștile stepice, singure sau în mozaic cu tufărișuri stepice sau pajiști stepice cu arbori, au un rol protectiv deosebit – fixarea terenului, protecția solului împotriva eroziunii și protecție hidrologică;
• Conservativă: pajiștile stepice conservă o serie de specii de plante rare sau amenințate, constituie loc de înmulțire, hrănire și adăpost pentru specii de faună, contribuie la procesul de pedogeneză;
• Trofică: furnizează hrană pentru diverse specii de faună;
• Mediogenă, peisagistică, recreativă, educativă și științifică: contribuie la asigurarea unui mediu de viață mai adecvat (moderarea factorilor climatici și igienizarea factorilor de mediu (aer, apă, sol) de factori nocivi și poluanți), a unui peisaj natural sau seminatural al zonei PND (menținerea sau ameliorarea ponderii componentei naturale a peisajului, a frumuseții și armoniei peisajului), cu caracteristici estetice și funcționale superioare celor artificiale, a desfășurării în condiții optime a activităților recreative specifice, a posibilității de învățare și de cunoaștere/cercetare a biodiversității specifice regiunii stepice.

Importanță economică

• Acest tip de habitat, conservat corespunzător, poate susține activ comunitățile locale prin pășunat rațional;
• Furnizează o serie de resurse pentru utilizări din cele mai diverse: farmaceutice, cosmetice, alimentare, etc. Pentru menținerea sau îmbunătățirea stării de conservare a pajiștilor stepice, recoltarea acestor resurse este interzisă sau restricționată.

Importanță pentru conservare

• La nivelul UE: habitat natural de importanță comunitară, prioritar – amenințat cu dispariția pe teritoriul statelor membre și a cărui conservare a devenit o responsabilitate de prim rang pentru Comunitate, având în vedere ponderea actuală din arealul natural istoric pe teritoriul statelor membre (Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (Directiva Habitate), Anexa I Tipuri de habitate naturale de interes comunitar a căror conservare necesită desemnarea unor arii speciale de conservare);
• La nivel național: habitat natural cu o arie de extindere naturală redusă, caracteristic pentru regiunea biogeografică stepică, cu o distribuție spațială fragmentată, în suprafețe mici, semnificativ mai redusă în raport cu distribuția naturală istorică, care susține o diversitate ridicată de taxoni de plante și animale, inclusiv specii rare, amenințate și endemice și contribuie la îmbunătățirea peisajului și a conectivității ecologice.

Presiunile/amenințările

În prezent, cea mai mare amenințare a acestui tip de habitat este pășunatul excesiv care duce la degradarea constantă a habitatului. O altă amenințare o reprezintă înlocuirea pășunilor cu terenuri arabile, ceea ce duce la diminuarea suprafeței habitatului și la degradarea pajiștilor stepice situate în proximitatea terenurilor cultivate. Utilizarea energiei eoliene împreună cu apariția carierelor de nisip și pietriș, pe lângă fragmentarea habitatului, pot afecta covorul vegetal prin crearea condițiilor optime pentru instalarea speciilor invazive.

Măsuri de conservare

MAC1.2.1 Fertilizarea organică prin târlire și aplicarea de gunoi de grajd pe 1.600 ha ocupate de habitatul 62C0 împărțite pe localități. Această activitate se va realiza doar pe soluri cu cel puțin 20-25 cm grosime. Principalele etape ale acestei lucrări sunt:

1. Mutarea porților de târlire pentru ovine și garduri electrice pentru bovine cu staționare peste noapte (sezon de pășunat) incluzând și achiziționarea porților și gardurilor electrice.
2. Fertilizarea cu gunoi de grajd sau stână, 15-20 t/ha cu mașini de administrat gunoi, acționate de tractor pe roți (o dată la 5 ani).

MAC1.2.2 Pășunatul prin rotație pe suprafețele ocupate de habitat, împărțite pe localități. Această măsură are drept scop scăderea presiunii generate de pășunatul intensiv, pășunatul prin rotație limitând timpul de staționare al animalelor pe o suprafață dată, existând o ciclicitate a vizitei animalelor pe aceeași suprafață de pajiște în aceeași perioadă de vegetație. Pentru a facilita acest lucru, suprafața de pajiște se împarte în tarlale ce urmează a fi pășunate succesiv. Măsura trebuie susținută prin plăți Natura 2000 sau, până la stabilirea acestora, prin măsuri voluntare specifice;

MAC1.2.3 Identificarea, conservarea și dezvoltarea sistemelor agrosilvopastorale (dumbrăvi, crânguri, arbori izolați din pășuni):

1. Inventarierea, conservarea și îngrijirea arborilor existenți în pajiști, cu o densitate de peste 50 exemplare/ha, identificați în pajiștile din Casimcea, Cerna, Dorobanțu, Nalbant,  Topolog;
2. Plantații noi de grupuri de arbori, specifici zonei (stejari, cărpiniță, mojdrean, păr pădureț și altele asemenea), în medie 70 exemplare/ha, pe o perioadă de 10 ani, pe terenuri cu soluri profunde, de peste 1,5-2m grosime până la roca mamă, în pajiștile din Babadag, Baia, Beidaud, Casimcea, Ceamurila de Jos, Cerna, Ciucurova, Dorobanțu, Dăeni, Horia, Mihai Bravu, Nalbant, Ostrov, Peceneaga, Sarchioi, Slava Cercheză, Stejaru, Topolog.

MAC1.2.4 Realizarea de culturi furajere în arabil în următoarea structură:  30 – 40% graminee cu leguminoase (obsigă nearistată + sparcetă, golomăț + ghizdei, etc.; 25 – 30% leguminoase perene sparcetă, lucernă, ghizdei; 25 -30% porumb siloz; 10 – 15% borceaguri, sfeclă furajeră, raigras italian, etc. adaptată în funcție de specia și  categoria de animale.

Suprafața de teren necesară pentru a fi cultivată cu furaje pentru suplimentarea necesarului de hrană pentru efectivul existent, în vederea reducerii presiunii suprapășunatului;

Măsura trebuie susținută prin plăți Natura 2000 sau, până la stabilirea acestora, prin măsuri voluntare specifice.

MAC1.2.5 Înființarea a 3 ploturi demonstrative și a unui plot martor în vederea îmbunătățirii stării de conservare a pajiștilor degradate prin fertilizarea cu îngrășăminte minerale;

Având în vedere că această activitate se recomandă a se realiza doar pe soluri cu cel puțin 20-25 cm grosime și conținut redus de schelet, au fost selectate trei suprafețe de demonstrative în zona localităților Stejaru (UAT Stejaru), Războieni (UAT Casimcea) și Fântâna Oilor (UAT Dorobanțu). La aceste ploturi se adaugă o suprafață de probă martor, pe care nu se vor efectua niciun fel de experimente – aici urmează să se facă doar măsurători pentru comparație cu situația ploturilor demonstrative. Acest lot martor va fi amplasat în zona General Praporgescu (UAT Cerna).

Suprafețele selectate vor avea o suprafață de 1 ha și vor fi delimitate cu garduri de protecție. Vor fi fertilizate cu îngrășăminte minerale admise în agricultura biologică (ecologică), cum sunt făina de fosforite și sarea potasică, cantitățile anuale la hectar pentru acest scop fiind de 50 kg P2O5 și 50 kg K2O, respectiv cca. 500 kg/ha fosforite și 150 kg/ha sare potasică, care ar asigura instalarea leguminoaselor ca Lotus corniculatus, Onobrychis viciifolia, Trifolium repens și altele din flora spontană, fixatoare de azot și care vor stimula și creșterea gramineelor furajere mai valoroase.

Principalele etape ale acestei lucrări sunt:

1. Fertilizarea cu făină de fosforite 500 kg/ha (anual, toamna târziu după încheierea sezonului de pășunat, la final de octombrie).
2. Fertilizarea cu sare potasică 150kg/ha, (anual, primăvara devreme până în luna martie).
3. Fertilizarea cu gunoi de grajd sau târlă, 20 t/ha toamna târziu după încheierea sezonului de pășunat, la începutul lunii noiembrie, o dată pentru 5 ani

MAC1.2.6 Asigurarea unui pășunat constant, cu un număr adecvat de animale, în vederea prevenirii abandonului pajiștilor;

MAC1.2.7 Combaterea anuală a speciilor invazive alohtone;

MAC1.2.8 Implementarea unui sistem de detectare timpurie a incendiilor de vegetație și intervenția rapidă pentru stingerea acestora;

MR1.2.1 Interzicerea pășunatului cu 3-4 săptămâni (20-30 zile) înainte de apariția înghețurilor și până în primăvară, când înălțimea plantelor ajunge la 15-20 cm sau în momentul înfloririi unor specii de păpădie (Taraxacum sp.)

MR1.2.2 Interzicerea arderii vegetației pe suprafețele ocupate de habitat;

MR1.2.3 Interzicerea încadrării suprafețelor ocupate de habitat în categoria terenurilor degradate sau neproductive și ameliorarea lor prin împădurire.