Comuna STEJARU

Prima menționare a localității datează din 1573, în defterul otoman, cu denumirea de Eski – Dere (eschi – vechi, dere – pârâu). De-a lungul timpului mai apare și sub denumirea de Eski – baba/ Eschi- baba, nume tot de origine turcă (eschi – vechi, baba – tată), până în 1970 când primește numele Stejaru.           

Localități componente: Stejaru (reședință), Vasile Alecsandri, Altân Tepe

Arii naturale protejate ce se suprapun peste teritoriul administrativ: ROSCI0201 Podișul Nord Dobrogean, ROSPA0091 Pădurea Babadag și ROSPA0100 Stepa Casimcea

Stejaru harta ariilor naturale vizate de proiect

Situată în partea de sud-est a județului Tulcea pe parcursul drumului județean DJ222B, în Podișul Casimcei, care face trecerea între Horstul Dobrogean din Nord și Platforma Prebalcanică din Sud. Relieful este variat, cu dealuri și platforme de altitudini medii, cea mai mare parte a teritoriului fiind reprezentată de câmpia înaltă ondulată din partea de sud și sud – vest.

Satele componente sunt de tip adunat și de dimensiuni reduse. Locuitorii se ocupă cu agricultura și creșterea animalelor. În localitatea Altân Tepe a funcționat o mina de unde se extrăgeau minereuri de pirită cupriferă, în prezent închisă.

Arhitectura locală nu prezintă tipologiile caselor dobrogene, datorită faptului că această comună s-a dezvoltat pe parcursul timpului iar fondul construit a fost înlocuit, păstrând însă ca material de construcție ceamurul, dar acoperit cu tencuială. În satul Stejarul, peisajul este dominat de prezența turbinelor eoline, observabile din mai multe puncte din sat, pe când în satul Vasile Alecsandri, macro – peisajul este cel care oferă fundalul pentru perspectivele din sat.

În satul Altân Tepe  peisajul este diferit, urme ale fostei exploatări miniere existând peste tot, prin clădiri administrative, dar și prin împărțirea satului în două zone: de case și de blocuri cu regim de înălțime P+4. În contrast cu clădirile înghețate în timp este prezența turbinelor eoliene de la intrarea în sat.

Satele erau la început populate de turci, ulterior de bulgari, iar în cadrul schimbului de populație din anul 1940 au venit aromânii, care mai sunt încă și în prezent.  Aceștia încă mai păstrează limba și tradițiile în cadrul familiei și le transmit mai departe nepoților, fiind astfel menținute vii.

  • Arii naturale protejate ce se suprapun peste teritoriul administrativ
    ROSCI0201 Podișul Nord Dobrogean, ROSPA0091 Pădurea Babadag și ROSPA0100 Stepa Casimcea
  • Habitate naturale de interes comunitar și conservativ prezente în teritoriul administrativ
    62C0* Stepe ponto-sarmatice, 8230 Comunităţi pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedoalbi- Veronicion-dilleni pe stâncării silicioase, 91AA* Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos, 91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp., 91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun, 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen
  • Habitate naturale de interes comunitar și conservativ prezente în teritoriul administrativ
    Plante: Crocus flavus, Echinops ritro subsp. ruthenicus, Ornithogalum sibthorpii, Paeonia peregrina, Scorzonera mollis

    Reptile: Lacerta viridis, Podarcis taurica, Testudo graeca

    Nevertebrate: Cerambyx cerdo, Morimus funereus

    Mamifere: Eptesicus serotinus, Nyctalus leisleri, Pipistrellus kuhlii, Pipistrellus nathusii, Pipistrellus pipistrellus, Rhinolophus ferrumequinum, Spermophilus citellus, Vespertilio murinus, Vormela peregusna

    Păsări: Accipiter brevipes, Accipiter nisus, Lullula arborea, Sylvia communis, Pernis apivorus, Pelecanus onocrotalus (migrație) Muscicapa striata, Melanocorypha calandra, Milvus migrans, Miliaria calandra, Merops apiaster, Lanius excubitor,  Sylvia borin, Sylvia atricapilla, Sturnus vulgaris, Streptopelia turtur, Picus canus, Phyloscopus sibilatrix, Phyloscopus collybita, Phoenicurus phoenicurus, Oriolus oriolus, Sylvia nisoria, Sylvia curruca, Parus lugubris, Lanius minor, Motacila alba, Lanius collurio, Luscinia megarhynchos, Falco vesperinus, Falco peregrinus, Hippolais icterina, Jynx torquila, Hieraaetus pennatus, Falco cherrug, Emberiza hortulana, Dendrocopos medius, Dryocopos martius, Ficedula albicollis, Ficedula parva, Dendrocopos syriacus, Dendrocopos minor, Dendrocopos major, Motacila flava, Oenanthe pleschanka, Oenanthe isabellina, Oenanthe oenanthe, Coracias garrulus, Coturnix coturnix, Corvus frugilegus, Columba palumbus, Clanga pomarina, Clanga clanga, Circus pygargus, Alauda arvensis, Aquila heliaca, Bubo bubo, Buteo buteo, Pandion haliaetus, Buteo rufinus, Ciconia ciconia, Upupa epops, Circus cyaneus, Circus aeruginosus, Circaetus gallicus, Ciconia nigra, Saxicola torquata, Riparia riparia, Hirundo daurica, Chloris chloris, Caprimulgus europaeus, Calandrella brachydactyla, Anser albifrons, Anser anser, Lanius senator, Anser erythropus, Anser fabalis, Buteo lagopus, Branta ruficollis, Burhinus oedicnemus, Asio otus, Anthus campestris

Stejaru_colaj

Foto: Raluca Duică

Evenimente

  • Ultima sâmbătă din iulie, Ziua Fiilor satului, comuna Stejaru
  • 15 august, hramul bisericii, Sfânta Marie – ziua satului Vasile Alecsandri
  • 26 octombrie, hramul bisericii, Sfântul Dimitrie – ziua satului Stejaru