Comuna PECENEAGA

Denumirea actuală a localității are originea în numele populației nomade turanică – pecenegii, care s-au stabilit şi s-au creştinat în această zonă. De-a lungul anilor localitatea a cunoscut diverse denumiri, dar păstrând aceeași origine, Giberan Pecenek (1573), Perschenjaga (1788), Pecineaga (1941).

Localități componente: Peceneaga (reședință)

Arii naturale protejate ce se suprapun peste teritoriul administrativ: ROSCI0201 Podișul Nord Dobrogean, ROSPA0091 Pădurea Babadag, ROSPA0040 Dunărea Veche – Brațul Măcin și rezervația naturală Peceneaga

Peceneaga harta ariilor naturale vizate de proiect

Particular pentru teritoriul administrativ al comunei Peceneaga este peisajul specific reprezentat de terenurile aflate permanent sub ape, atât în forma dinamică (Fluviul Dunărea), cât și în fomră statică (Lacul Peceneaga). Peisajul terenurilor aflate permanent sub ape structurează întregul spațiu, inclusiv peisajul antropic urban, respectiv al așezărilor umane.

Localitatea este de tip adunat, dar ca morfologie a așezării este atipic pentru această zonă. Se reamrcă ușoare tendințe de răsfirare pe versanți și evoluții specifice sistematizărilor din secolul al XIX-lea. Satul este de contact deal-câmpie și prezintă atât caracteristicile satelor de deal, cât și a celor de câmpie; e una din așezările întinse ale județului Tulcea, cu un profil agro-pastoral. Se poate deduce o ușoară zonare a localității, cu zona rezidențială și zona industrială, aceasta din urmă fiind concentrată spre Dunăre.

În secolul al XVIII-lea aici era un sat turco-tătar, care a fost distrus în 1775. Există diverse informaţii privind valurile de români care au locuit aici. Astfel, populaţia din timpul ocupaţiei otomane era română. Pe parcurs, au poposit familii din balta Brăilei, din locul numit Nisipuri, apoi cei din satele brăilene Gropeni şi Stăncuţa, câţiva mocani, bulgari şi greci, care îşi pierduseră limba şi obiceiurile. Alţi localnicii au fost românii din Basarabia, fugiţi din cauza ruşilor, precum şi transilvăneni fugiţi din cauza ungurilor. Ultimii stabiliţi sunt consideraţi mocanii cu oile, atraşi de păşunile din Dobrogea şi libertatea de mişcare.

  • Arii naturale protejate ce se suprapun peste teritoriul administrativ
    ROSCI0201 Podișul Nord Dobrogean, ROSPA0091 Pădurea Babadag, ROSPA0040 Dunărea Veche – Brațul Măcin și rezervația naturală Peceneaga
  • Habitate naturale de interes comunitar și conservativ prezente în teritoriul administrativ
    62C0* Stepe ponto-sarmatice, 8230 Comunităţi pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedoalbi- Veronicion-dilleni pe stâncării silicioase
  • Specii de interes comunitar/național și conservativ prezente în teritoriul administrativ
    Plante: Campanula romanica, Dianthus nardiformis, Thymus zygioides

    Amfibieni: Bombina bombina

    Reptile: Lacerta trilineata, Lacerta viridis, Podarcis taurica, Testudo graeca

    Mamifere: Eptesicus serotinus, Lutra lutra, Nyctalus leisleri, Pipistrellus kuhlii, Pipistrellus nathusii, Pipistrellus pipistrellus,

    Vespertilio murinus

    Păsări: Accipiter brevipes, Accipiter nisus, Lullula arborea, Sylvia communis, Pernis apivorus, Pelecanus onocrotalus (migrație) Muscicapa striata, Melanocorypha calandra, Milvus migrans, Miliaria calandra, Merops apiaster, Lanius excubitor, Lanius minor, Motacila alba, Lanius collurio, Luscinia megarhynchos, Falco vesperinus, Falco peregrinus, Hippolais icterina, Jynx torquila, Hieraaetus pennatus, Falco cherrug, Emberiza hortulana, Dendrocopos medius, Dryocopos martius, Ficedula albicollis, Ficedula parva, Dendrocopos syriacus, Dendrocopos minor, Dendrocopos major, Coracias garrulus, Corvus frugilegus, Columba palumbus, Clanga pomarina, Clanga clanga, Circus pygargus, Tadorna ferruginea, Anser albifrons, Saxicola torquata, Anser anser, Anser erythropus, Anser fabalis, Buteo lagopus, Branta ruficollis, Burhinus oedicnemus, Asio otus, Anthus campestris, , Coturnix coturnix, Alauda arvensis, Aquila heliaca, Bubo bubo, Buteo buteo, Pandion haliaetus, Buteo rufinus, Ciconia ciconia, Upupa epops, Circus cyaneus, Circus aeruginosus, Circaetus gallicus, Ciconia nigra, Riparia riparia, Hirundo daurica, Chloris chloris, Caprimulgus europaeus, Calandrella brachydactyla

Colaj-fotografii_Peceneaga

Foto: Laura Tucan

Evenimente

  • Drăgaica, o sărbătoare solstițială, celebrată pe 24 iunie
  • Festivalul folcloric „Vatra Folclorică Peceneaga” la care participă formațiile artistice ale comunelor învecinate – luna august
  • Sărbătorea comunei, când are loc și Festivalul interjudețean de folclor pentru tineri interpreți „Cântec Dobrogean la Peceneaga” – 8 noiembrie