Beidaud

Comuna BEIDAUD

Numele comunei provine de la beiul Daud care, potrivit legendei a fost o mare căpetenie turcească în cetatea Calabair, în Defterele din 1573 și 1584 localitatea fiind menționată cu numele Bey-Dacoud. Pe harta austriacă din 1970 localitatea este localizată sub numele de Beudaude, iar in 1849 polonezul Korsak menționează localitatea Beidaud în notele sale de călătorie.

Localități componente: Beidaud (reședință), Neatârnarea, Sarighiol de Deal

Arii naturale protejate ce se suprapun peste teritoriul administrativ: ROSCI0201 Podișul Nord Dobrogean, ROSPA0100 Stepa Casimcea și rezervația naturală Beidaud.

Teritoriul adiministrativ al comunei Beidaud aparține din punct de vedere geomorfologic Podișului Casimcea, la contactul cu subunitatea mai joasă numită Prispa Hamangia. Relieful este dispus în trepte, observându-se o scădere altitudinală de la nord spre sud, spre nivelul de bază reprezentat de Lacul Razelm. Zona prezintă un relief variat, bogat în izvoare cu debit mare de apă şi acoperită până nu demult, cu păduri seculare care se înscriau în aria silvică din imediata vecinătate a culmei dealurilor Babadag.

Peisajul oferă o arhitectură orizontală, în spații vaste și deschise, care se inserează în vegetație. Casele își compun volumele jucând cu un repertoriu îmbogățit de materiale, atât minerale (piatră, pământ divers prelucrat), cât și vegetale (lemn, nuiele, stuf). Etnicul își pune și el amprenta, dar mai ales în materie de finsiaje și ornamente, structurile de bază supunându-se în mod relativ uniform unor reguli ecologice comune, impuse de mediu. Spațiile verzi dețin o pondere semnificativă în cadrul parcelelor și au un rol important în conturarea peisajului cultural. Se remarcă grădina de la stradă, cu rol decorativ și care se prelungește până în zona prispei, și cea din spate, destinată agriculturii.

În comuna Beidaud satele sunt de tip adunat, situate în vârful văilor sau în depresiuni, orientate spre sud, cu trama stradală rectangulară (Neatârnarea), parțial spontană (Beidaud și Sarghiol de Deal). Forma satului este conformată de drumurile principale de legătură cu teritoriul, dar și de relief, prezența micilor dealuri, zonele împădurite și cursul de apă fiind limite structurante. Vegetația constă în cea mai mare parte din plantațiile de pomi fructiferi și culturile din spatele parcelelor. În rest, peisajul este dominat parțial de pajisti stepice și tufărișuri, parțial de pădurile de foioase prezente.

Atât zona, cât şi vatra satului, sunt bogate şi în vestigii arheologice aparţinând unei perioade de timp ce acoperă neoliticul, epoca bronzului, prima şi a doua epocă a fierului, perioadele romană şi romano bizantină – Situl arheologic de la Beidaud, fortificaţie Latène, cultura geto – dacică, fortificaţie Hallstatt, cişmea romană, necropolă, Biserica ortodoxă “Aducerea moaştelor Sf. Nicolae”  etc.

Foto: Andrada Eftime

Evenimente