Orașul BABADAG

Numele orașului Babadag este de origine turcească și vine de la cuvintele baba – tată și dagh – munte, adică Tatăl Munților, „căci se credea că dealul, la poalele căruia era așezat orașul, este cel mai înalt munte sau deal din Dobrogea întreagă” (Lahovari, G.I., Marele dicționar geografic al României – Volumul I). Orașul mai apare menționat și în alte documente ca: Babadach, Baba-Dag.

Localități componente: orașul Babadag nu are în componență alte localități

Arii naturale protejate ce se suprapun peste teritoriul administrativ: ROSCI0201 Podișul Nord Dobrogean, ROSPA0091 Pădurea Babadag, rezervațiile naturale Pădurea Babadag-Codru și Korum-Tarla

Babadag harta ariilor naturale vizate de proiect

Orașul Babadag este amplasat în Depresiunea Babadag, la poalele dealurilor împădurite Coiun Baba cu înălțimea de 236 de metri, Sultan Tepe cu înălțimea de 110 de metri și Ianik Bair cu înălțimea de 167 de metri. Spre nord-est se învecinează cu Lacul Babadag. Orașul este dezvoltat cvasi-liniar, în lungul DN 22, cu extensii pe direcțiile nord-vest și sud-est, dezvoltare condiționată de topografia terenului, extinderea acestuia realizându-se în special în zonele cu o declivitate mai scăzută, îndeosebi către direcția sud-est.

Relieful pune în valoare cadrul natural. La nivelul percepției peisajului, colinele puternic împădurite ies în evidență datorită cromaticii și a contrastului care se realizează în raport cu teritoriul din jur. Declivitățile terenului sunt evidențiate și în modul de construire din cadrul țesutului urban, parcelele amplasate pe colină având orientări și configurații care se raportează la forma terenului. Acest lucru este mai evident în partea de sud a orașului. Configurația țesutului construit reflectă un mod de locuire semi-urban prin prezența în special către periferie a unor gospodării cu grădini medii ca suprafață.

Sub ocupație otomană orașul Babadag a fost unul din cele mai importante centre de tip urban din Dobrogea. Trecutul localității este legat de comunitățile turcească și tătărească, deși de-a lungul timpului și-au pus amprenta și alte etnii asupra dezvoltării economice și culturale.

Prima atestare documentară datează din anul 1263. În orașul Babadag au fost descoperite urme de vestigii arheologice ce datează încă din perioada timpurie a epocii Hallstatt și urme ale epocii romane datând din secolele II-IV d.Hr. Dintre monumentele de arhitectură se remarcă Geamia Ali – Gazi Paşa și Casa „Panaghia”, azi Muzeul de artă orientală, iar printre monumentele memoriale și funerare se regăsesc Mormântul lui Ali – Gazi Paşa și Mormântul lui Baba – Sari – Saltuc – Dede. De asemenea, în Babadag mai pot fi întâlnite astăzi și câteva construcții tradiționale.

În raport cu principalele repere ale orașului (gara, geamia, piețele), s-au dezvoltat de-a lungul timpului principale centre polarizatoare, orașul îndeplinind astăzi rolul de centru urban ce oferă servicii publice cu rol teritorial.

  • Arii naturale protejate ce se suprapun peste teritoriul administrativ
    ROSCI0201 Podișul Nord Dobrogean, ROSPA0091 Pădurea Babadag, rezervațiile naturale Pădurea Babadag-Codru și Korum-Tarla
  • Habitate naturale de interes comunitar și conservativ prezente în teritoriul administrativ
    62C0* Stepe ponto-sarmatice, 91AA* Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos, 91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp., 91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun, 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen, 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba
  • Specii de interes comunitar/național și conservativ prezente în teritoriul administrativ
    Plante: Allium flavum subsp. tauricum, Allium guttatum, Allium saxatile, Asparagus verticillatus, Astragalus glaucus, Corydalis solida, Echinops ritro subsp. ruthenicus, Koeleria lobata, Limodorum abortivum, Lunaria annua ssp.pachyrhiza, Mercurialis ovata, Muscari neglectum, Myrrhoides nodosa, Nectaroscordum siculum ssp.bulgaricum, Neottia nidus-avis, Paeonia peregrina, Piptatherum virescens, Platanthera chlorantha, Sophora prodanii, Tanacetum millefolium, Thymus zygioides, Veratrum nigrum

    Reptile: Lacerta viridis, Podarcis taurica, Testudo graeca

    Nevertebrate: Bolbobelasmus unicornis, Cerambyx cerdo, Morimus funereus, Paracaloptenus caloptenoides

    Mamifere: Eptesicus serotinus, Hypsugo savii, Mustela eversmanii, Nyctalus leisleri, Nyctalus noctula, Pipistrellus kuhlii, Pipistrellus nathusii, Pipistrellus pipistrellus, Spermophilus citellus, Vespertilio murinus, Vormela peregusna

    Păsări: Accipiter brevipes, Accipiter nisus, Lullula arborea, Sylvia communis, Pernis apivorus, Pelecanus onocrotalus (migrație) Muscicapa striata, Melanocorypha calandra, Milvus migrans, Miliaria calandra, Merops apiaster, Lanius excubitor,  Sylvia borin, Sylvia atricapilla, Sturnus vulgaris, Streptopelia turtur, Picus canus, Phyloscopus sibilatrix, Phyloscopus collybita, Phoenicurus phoenicurus, Phoenicurus phoenicurus, Oriolus oriolus, Sylvia nisoria, Sylvia curruca, Parus lugubris, Lanius minor, Motacila alba, Lanius collurio, Luscinia megarhynchos, Falco vesperinus, Falco peregrinus, Hippolais icterina, Jynx torquila, Hieraaetus pennatus, Falco cherrug, Emberiza hortulana, Dendrocopos medius, Dryocopos martius, Ficedula albicollis, Ficedula parva, Dendrocopos syriacus, Dendrocopos minor, Dendrocopos major, Motacila flava, Oenanthe pleschanka, Oenanthe isabellina, Oenanthe oenanthe, Coracias garrulus, Coturnix coturnix, Corvus frugilegus, Columba palumbus, Clanga pomarina, Clanga clanga, Circus pygargus, Alauda arvensis, Aquila heliaca, Bubo bubo, Buteo buteo, Pandion haliaetus, Buteo rufinus, Ciconia ciconia, Upupa epops, Circus cyaneus, Circus aeruginosus, Circaetus gallicus, Ciconia nigra, Saxicola torquata, Riparia riparia, Hirundo daurica, Chloris chloris, Caprimulgus europaeus, Calandrella brachydactyla, Anser albifrons, Anser anser, Anser erythropus, Anser fabalis, Buteo lagopus, Branta ruficollis, Burhinus oedicnemus, Asio otus, Anthus campestris, Haliaaetus albicilla, Lanius senator

Babadag_colaj

Foto: Irina Cioangher

Evenimente

  • „Zilele Babadagului” – în luna octombrie în preajma zilei de Sfântul Dumitru
  • „Festivalul Florilor de tei” – începutul lunii iunie
  • „Adormirea  Maicii Domnului”- 15 august, hramul bisericii ortodoxe
  • „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir” – 26 octombrie, hramul bisericii ortodoxe
  • „Pelerinaj al comunității musulmane la Mormântul lui Sari Saltuk Baba Dede” – dată variabilă