Fritillaria orientalis – Lalea pestriţă, bibilică

Etimologia sau de unde provine denumirea științifică

Fritillaria, fritillus, fritillī (latină) = o cutie cilindrică pentru ținerea zarurilor; arealul speciei este preponderent în zona de răsărit a continentului european; orientalis, oriens, (latină)  = în creștere, apărând, zori, răsărit. Notă: numele genului este sugerat de forma cilindrică a florilor.

Fritillaria orientalis – Lalea pestriţă, bibilică
Fritillaria orientalis – Lalea pestriţă, bibilică
  • Caracteristicile speciei

    Caracteristicile speciei

    Plante perene, de 20-40 (80) cm cu flori aplecate în jos, lungi de 18-35 mm, adesea solitare sau câte 2, uneori chiar până la 6, în acest caz formând un racem. Culoare variabilă, de la purpurie-brun-închis până la deschis galbenă, pătate în formă de şah, desenul uneori fiind mai puţin evident, pe faţa internă de culoare mai deschisă, mai evident pătate.

    Înfloreşte în lunile aprilie – mai.

    Sporadică, prin pajişti, rarişti de păduri de foioase, coaste

    pietroase despădurite, tufărişuri, din zona de silvostepă până în etajul fagului.

  • Prezență în Podișul Nord Dobrogean

    Prezență în Podișul Nord Dobrogean

    În Podișul Nord Dobrogean este specie de interes conservativ în situl natura 2000 ROSCI0201 Podişul Nord Dobrogean

  • Importanță ecologică

    Importanță ecologică

    Plantă care vegetează pe soluri moderat umede, neutre, sărace în azot. Creşte în pajişti xerofile, margini şi rarişti de pădure, tufărişuri,  în locuri înierbate și în crânguri; componentă de bază a diversităţii biologice în areale semiaride cu soluri bine structurate.

  • Importanță economică

    Importanță economică

    Plantă cu importanţă pastorală, furajeră, componentă importantă a pajistilor stepice. Plantă decorativă pentru pietrare deoarece este de talie mică şi işi păstreză culoarea verde peste iarnă.

  • Importanță pentru conservare

    Importanță pentru conservare

    Specie autohtonă, spontană, comună, larg răspândită, menționată în Lista Roşie a Plantelor Superioare din România (Oltean & al. 1994).

  • Presiunile/amenințările

    Presiunile/amenințările

    În prezent specia este amenințată de înlocuirea pajiștilor şi tufărişurilor cu terenuri arabile și de pășunat, iar în viitor de efectele schimbărilor climatice ce ar duce la extinderea fenomenului de aridizare a zonei.

  • Măsuri de conservare

    Măsuri de conservare

    Interzicerea schimbării utilităţii terenurilor prin transformare în teren agricol.

    Conservarea habitatului caracteristic.

    Interzicerea colectării florilor şi a bulbilor.