Etimologia sau de unde provine denumirea științifică
Astragalus din greaca veche ἀστράγαλος. = gleznă, osul gleznei, o matriță în capitala coloanei ionice; ponticus (latină) = pontic, din regiunea pontică.
AcasăBiodiversitatePlanteAstragalus ponticus – Cosaci
Etimologia sau de unde provine denumirea științifică
Astragalus din greaca veche ἀστράγαλος. = gleznă, osul gleznei, o matriță în capitala coloanei ionice; ponticus (latină) = pontic, din regiunea pontică.
Tulpină dreaptă, mai mult sau mai puțin lemnoasă, înaltă de 1- 1,5 m. Frunze inferioare lungi de 10-30 cm, cu 15-26 perechi de foliole, cele mijlocii şi superioare descrescente înspre vârf. Petale după înflorire persistente. Înfloreşte în lunile mai și iunie. Fruct mic, lung de 7 mm şi lat de 4 mm, peste tot acoperit cu peri, mai târziu în parte caduci. Este răspândită pe dealuri, prin poieni, pajişti, la margini de păduri, pe coaste de loes, margini de drumuri şi pe litoral. Este o specie xerofilăxeromezofilă, termofilă-subtermofilă.
În Podișul Nord Dobrogean este specie de interes conservativ în situl natura 2000 ROSCI0201 Podişul Nord Dobrogean
Plantă xerofitică (iubitoare de uscăciune), componentă de bază a diversităţii biologice în areale aride de tip pajişte şi tufărişuri.
Plantă praticolă în stadiul tânăr de vegetaţie.
Specie autohtonă, spontană, importantă pentru Dobrogea, menționată în Lista Roşie a Plantelor Superioare din România (Oltean & al. 1994).
În prezent specia este amenințată de înlocuirea pajiștilor şi tufărişurilor cu terenuri arabile și de pășunat, iar în viitor de efectele schimbărilor climatice ce ar duce la extinderea fenomenului de aridizare a zonei.
Interzicerea schimbării utilităţii terenurilor prin transformare în teren agricol.
Conservarea habitatului caracteristic.