Sylvia nisoria – silvie porumbacă

Caracteristicile speciei

Adultul are striuri cenuşii, fine, transversale pe partea ventrală (nu sunt întotdeauna uşor vizibile în teren) şi ochi galben-deschişi. Este cea mai mare dintre speciile de silvie şi are lungimea corpului de 15,5-17 cm. Greutatea variază între 22-36 g, masculul fiind cu puţin mai mic decât femela. Anvergura aripilor este de 23-27 cm.

Iernează în Africa, dar revin în luna mai anul următor. Masculul construiește o platformă nefinisată pentru cuibărit. După constituirea perechii, femela folosește materialul acestei platforme pentru a construi un cuib mai elaborat, care este amplasat de obicei într-un arbust cu spini, de obicei la o înălțime de maximum 1 m de la sol. Cuibul este de obicei construit în vecinătatea unuia de sfrâncioc roșiatic, fiind cunoscut în literatură faptul că speciile obișnuiesc să cuibărească împreună, astfel rezultând un număr mai mare de pui ce zboară de la cuib din ambele specii, comparativ cu perechile care aleg să cuibărească izolat. Acest lucru se explică prin agresivitatea ridicată a ambelor specii față de prădători, beneficiind astfel mutual de pe urma acestui tip de comportament. După depunerea ouălor este posibil ca masculul să abandoneze femela și ponta și să caute un nou teritoriu pentru atragerea altei femele. O parte dintre masculi aleg să rămână cu prima femelă și în această situaţie se formează o relaţie monogamă.

Se hrănește culegând hrana de pe sol, în zbor sau de pe frunzele și tulpinile arbuștilor. Este o specie omnivoră, dar consumă predominant nevertebrate precum muște, furnici, păianjeni și coleoptere mici. Din dieta sa vegetală fac parte în special murele și boabele de soc, acestea din urmă fiind consumate în special la sfârșitul verii.

Prezență în Podișul Nord Dobrogean

Specia este cuibăritoare și poate fi observată în perioada aprilie – septembrie. Populația în sit este de 300 – 450 perechi. Este obiectiv de conservare în ROSPA0091 Pădurea Babadag.

Importanță ecologică

Specia contribuie la reglarea mărimii populațiilor de nevertebrate și insecte precum și la diseminarea semințelor speciilor de floră. Este indicator al calității habitatelor.

Importanță economică

Importanța economică a speciei este dată de însuși rolul acesteia în cadrul ecosistemului, prin faptul că controlează/limitează mărimea populațiile de nevertebrate, în special a insectelor contribuind la o practică forestieră sustenabilă și reducând astfel necesitatea folosirii substanțelor chimice și biocidelor.

Importanță pentru conservare

Specie este menționată în Anexa I a Directivei Păsări, Lista Roșie a speciilor amenințate IUCN 2018 (LC) și Anexa II a Convenției privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979, Anexa II a Convenției privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979.

Presiunile/amenințările

În prezent specia este afectată de presiuni precum gestionarea și utilizarea pădurii, pășunatul în pădure, schimbarea compoziției de specii,  speciile invazive non-native, poluarea apelor și schimbările climatice. În viitor amenințările principale sunt gestionarea și utilizarea pădurii, speciile invazive și schimbările climatice.

Măsuri de conservare

Măsuri active:

• Plantarea de benzi de vegetație în lungul drumurilor județene și comunale;
• Extragerea speciilor invazive/alohtone din perimetrele elementelor de peisaj existente;
• Îmbunătățirea condițiilor de cuibărit pentru speciile ce depinde de terenurile arabile prin crearea elementelor de peisaj;
• Asigurarea condițiilor de hrănire pe terenurile arabile pentru speciile dependente de acestea;
• Refacere / reconstrucția habitatelor și crearea elementelor de peisaj;
• Menținerea sau crearea fâșiilor/zonelor de protecție adiacente cursurilor de apă;

Măsuri restrictive:

• Interzicerea lucrărilor silvice de orice tip în perioada 01 aprilie – 01 iunie, cu excepția cazurilor/intervențiilor necesare ca urmare a unor infecții;
• Interzicerea arderi vegetației de pe pajiști, ca măsură de igienizare sau stimulare a creșterii acesteia;
• Interzicerea pășunatului în perioada 26 octombrie – 23 aprilie în vederea conservării pajiștilor pentru refacerea calității habitatelor de cuibărit și hrănire;
• Interzicerea transformării pajiștilor în terenuri agricole
• Interzicerea împăduririi pajiștilor;
• Interzicerea depozitării substanțelor și compușilor minerali și organici, precum: gunoiul de grajd, insecticide, pesticide, metale grele, organoclorine, hidrocarburi aromatice policiclice, izotopi radioactivi în apropierea surselor de apă, conform legislației în vigoare;
• Interzicerea folosirii substanțelor chimice care conțin substanțe active, de tip neonicotinoid.