Sylvia communis – silvie de câmp
Este obiectiv de conservare în ROSPA0100 Stepa Casimcea.
Etimologia sau de unde provine denumirea științifică
Numele de gen provine din latinescul silva sau sylva – pasăre mică de pădure.
FOTO Vitalie Ajder
Ambele sexe au partea superioară de culoare maronie, pieptul bej și abdomenul alb, ochii fiind înconjurați de un inel alb. Masculul are un cap gri cu gât alb, iar capul femelei este maron și gâtul opac. Coada este lungă cu marginile albe. Are lungimea corpului de 13-15 cm, anvergura aripilor de 18-23 cm și greutatea corpului de 16 g.
Păsările iernează în Africa subsahariană, începând migrația din teritoriile de cuibărit spre sfârșitul lunii iulie, părăsind apoi teritoriile de iernat în luna martie a anului următor. Este o specie diurnă, adesea fiind observată cântând din locuri înalte, altfel ascunzându-se în vegetația joasă. Este o specie sociabilă și monogamă, masculii stabilind teritorii de cuibărit în care construiesc cuiburi în formă de cupă din iarbă și rădăcini, localizate în tufișuri dense și arbuști. Masculii efectuează zboruri de curtare viguroase cu cântec pentru atragerea femelelor. Femela alege ulterior cuibul final și îl căptușește cu păr și lână. Cuibărește în lunile aprilie-iulie. Ambii părinți hrănesc puii până când aceștia dezvoltă penaj. Perechea crește 1-2 generații pe sezon.
Se hrănește cu insecte în timpul sezonului de cuibărit și fructe de pădure în timpul sezonului de toamnă și iarnă.