Oenanthe pleschanka – pietrar negru

Caracteristicile speciei

Masculul are spatele, aripile, obrajii negre, creştetul şi ceafa alb-cenuşii, iar abdomenul alb, cu crem-maroniu pe piept. Femela este foarte asemănătoare cu femela speciei estice de pietrar mediteranean, spatele fiind mai şters, maro-cenuşiu (nu maro-crem, uşor ruginiu), majoritatea au guşa şi gâtul mai întunecate, iar pe piept o bandă maroniu-roşcată. Toamna, coloritul devine mai şters, penele având marginile pământii. Lungimea corpului este de 14-16,5 cm şi are o greutate de 16-22 g. Anvergura aripilor este de 25-27 cm.

Iernează în Africa și soseşte din cartierele de iernare în luna aprilie. Formează colonii mici de 2-4 perechi în timpul sezonului de cuibărit. Cuibăreşte în scobiturile stâncilor, sub pietre şi uneori chiar în pereţii clădirilor. Cuibul este căptuşit cu iarbă şi lână.

Se hrăneşte cu insecte şi, atunci când hrana este puţină cu fructe. Foloseşte ca locuri de pândă suporturi înalte (copaci, sârme de telegraf), de unde se lansează în zbor pe sol pentru a prinde insecte.

Prezență în Podișul Nord Dobrogean

Specie caracteristică perioadei de pasaj, fiind observată în perioada aprilie – mai, august – septembrie. Populația ce traversează Podișului Nord Dobrogean este estimată la 20 – 50 exemplare. Este obiectiv de conservare în ROSPA0100 Stepa Casimcea.

Importanță ecologică

Specia contribuie la reglarea mărimii populațiilor de nevertebrate, în special a insectelor. De asemenea are un rol secundar (ocazional) în diseminarea semințelor. Este indicator al calității habitatelor aride și de stâncărie.

Importanță economică

Importanța economică a speciei este dată de însuși rolul acesteia în cadrul ecosistemului, prin faptul că controlează/limitează mărimea populațiile de insecte contribuind la o agricultură sustenabilă și reducând astfel necesitatea folosirii substanțelor chimice și biocidelor. De asemenea, specia prezintă interes pentru activitățile de eco-turism și birdwatching.

Importanță pentru conservare

Specie este menționată în Anexa I a Directivei Păsări (Anexa nr. 3 din OUG nr. 57),  Cartea roșie a vertebratelor din România (Academia Română, 2005), Anexa II a  Convenției privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979, Anexa II a Convenției privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979, Lista Roșie a speciilor amenințate IUCN 2018 (LC).

Presiunile/amenințările

În prezent specia este afectată de presiuni precum agricultura intensivă, schimbarea culturilor, pășunat intensiv, utilizarea biocidelor și substanțelor chimice, curățarea copacilor și îndepărtarea arborilor de pe marginea drumurilor, incendii  precum și aridizarea zonei ca urmare a schimbarilor climatice etc., toate acestea ducând la alterarea și reducerea habitatului de cuibărit și hrănire, precum și deranjul populației. În viitor amenințările principale sunt agricultura intensivă și schimbările climatice.

Măsuri de conservare

Măsuri active:

• Asigurarea condițiilor de hrănire pe terenurile arabile pentru toate speciile dependente de acestea;
• Reglementarea numărului de câini și a condițiilor de deținere a acestora în cadrul turmelor de animale ce pasc pe pajiști, conform legislației în vigoare.

Măsuri restrictive:

• Interzicerea lucrărilor care pot afecta structura și/sau cursul natural al râurilor și pâraielor din cadrul sitului, cu excepția situațiilor de interes public major. 
• Interzicerea arderii vegetației de pe pajiști, ca măsură de igienizare sau stimulare a creșterii acesteia, cu excepția cazurilor speciale prevăzute de legislația în vigoare;
• Interzicerea pășunatului în perioada 26 octombrie– 23 aprilie în vederea conservării pajiștilor pentru refacerea calității habitatelor de cuibărit și hrănire.