Dendrocopos syriacus – ciocănitoare de grădini
Este obiectiv de conservare în ROSPA0100 Stepa Casimcea.
AcasăBiodiversitatePăsăriDendrocopos syriacus – ciocănitoare de grădini
Dendrocopos syriacus – ciocănitoare de grădini
Este obiectiv de conservare în ROSPA0100 Stepa Casimcea.
Etimologia sau de unde provine denumirea științifică: combinaţia cuvintelor greceşti dendron – copac şi kopos – a lovi, cu referire la comportamentul păsării și cuvântul latin syriacus – cu referire la prezența sa în Siria
FOTO Laurențiu Petrencu
Caracteristici
Penajul celor două sexe este asemănător, fiind o combinaţie de alb, negru şi roşu. La mascul se observă şi o pată roşie în partea din spate a creştetului capului. Lungimea corpului este de 23-25 cm şi are o greutate de 66-79 g. Anvergura aripilor este de circa 34-39 cm.
Este specie sedentară, monogamă, perechea menţinându-se câţiva ani, deşi sunt solitare în afara perioadei de cuibărit. În perioada de curtare se înregistrează adevărate duete ale partenerilor. Ambele sexe bat darabana. Manifestă un ritual de curtare ce include mişcări ale capului şi corpului însoţite de urmăriri şi răsuciri în zbor, acompaniate de sunete puternice. Ambii parteneri participă la excavarea cuibului. Cuiburile sunt localizate la înălţimi cuprinse între unu şi şase metri, însă cel mai ades sunt întâlnite la o înălţime de circa doi metri. Intrarea este rotundă şi are un diametru de circa cinci centimetri. Adâncimea cuibului în interiorul copacului variază între 10 şi 25 cm. În general îşi construieşte un cuib nou în fiecare an, deşi uneori poate folosi şi un cuib mai vechi atunci când hrana este abundentă.
Se hrăneşte cu insecte, fructe şi seminţe fiind considerată una dintre ciocănitorile omnivore. Dintre toate speciile de ciocănitori se hrăneşte cel mai mult cu fructe şi seminţe.
Este obiectiv de conservare în ROSPA0100 Stepa Casimcea.
Penajul celor două sexe este asemănător, fiind o combinaţie de alb, negru şi roşu. La mascul se observă şi o pată roşie în partea din spate a creştetului capului. Lungimea corpului este de 23-25 cm şi are o greutate de 66-79 g. Anvergura aripilor este de circa 34-39 cm.
Este specie sedentară, monogamă, perechea menţinându-se câţiva ani, deşi sunt solitare în afara perioadei de cuibărit. În perioada de curtare se înregistrează adevărate duete ale partenerilor. Ambele sexe bat darabana. Manifestă un ritual de curtare ce include mişcări ale capului şi corpului însoţite de urmăriri şi răsuciri în zbor, acompaniate de sunete puternice. Ambii parteneri participă la excavarea cuibului. Cuiburile sunt localizate la înălţimi cuprinse între unu şi şase metri, însă cel mai ades sunt întâlnite la o înălţime de circa doi metri. Intrarea este rotundă şi are un diametru de circa cinci centimetri. Adâncimea cuibului în interiorul copacului variază între 10 şi 25 cm. În general îşi construieşte un cuib nou în fiecare an, deşi uneori poate folosi şi un cuib mai vechi atunci când hrana este abundentă.
Se hrăneşte cu insecte, fructe şi seminţe fiind considerată una dintre ciocănitorile omnivore. Dintre toate speciile de ciocănitori se hrăneşte cel mai mult cu fructe şi seminţe.
Este obiectiv de conservare în ROSPA0100 Stepa Casimcea.
Este obiectiv de conservare în ROSPA0100 Stepa Casimcea. Specia este sedentară și poate fi observată tot timpul anului, populația fiind estimată la 120 – 150 perechi.
Specia contribuie la reglarea mărimii populațiilor de nevertebrate și insecte. În timpul verii contribuie și la desiminarea florei spontane. Specia este considerată indicator al calității habitatului.
Importanța economică a speciei este dată de însuși rolul acesteia în cadrul ecosistemului, prin faptul că controlează/limitează mărimea populațiile de nevertebrate contribuind la o practică forestieră sustenabilă și reducând astfel necesitatea folosirii substanțelor chimice și biocidelor.
Specie menționată în Anexa I a Directivei Păsări, Lista Roșie a speciilor amenințate IUCN 2018 (LC) , Anexa II a Convenției privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979.
În prezent specia este afectată gestionarea și utilizarea pădurii și plantațiilor, îndepărtarea gradurilor vii și a crângurilor sau tufărișurilor, speciile invazive non-native și secete/precipitații reduse. Amenințările sunt aceleași ca și presiunile.
Măsuri active de conservare: