Circaetus gallicus – șerpar
Este obiectiv de conservare în ROSPA0091 Pădurea Babadag și ROSPA0100 Stepa Casimcea.
Etimologia sau de unde provine denumirea științifică
Circaetus – este compus din forma latinizată a cuvântului grecesc kirkos – răpitoare ce descrie cercuri şi din grecescul aietos – acvilă, iar gallicus – forma latinizată Gallia a cuvântului grecesc Gaul – Franţa de astăzi, locul unde a fost pentru prima dată descrisă specia
FOTO Cosmin Manci
Penajul este variabil, având spatele, capul şi pieptul maronii iar abdomenul alb şi presărat cu pete maronii. Penele de zbor sunt închise, iar pe coadă se observă 3 – 4 benzi închise. Adulţii au înfăţişare similară, femela având coada ceva mai lungă. Lungimea corpului este de 62 – 69 cm şi greutate de 1.200 – 2.000 g pentru mascul şi 1.300 – 2.300 g pentru femelă. Anvergura aripilor este cuprinsă între 162 – 178 cm.
Este o specie migratoare ce iernează în Africa și cuibărește în Podișul Nord Dobrogean. Îşi construieşte anual câte un cuib şi uneori alungă de la cuib alte specii. Cuibăreşte în copaci şi mult mai rar pe stânci. Cuibul este construit din crengi, căptuşit cu iarbă. Cuibul este construit de ambii părinţi. Clocitul este asigurat de femelă, care este hrănită de mascul în toată această perioadă.
Se hrăneşte cu şerpi, şopârle, broaşte, mamifere mici şi mai rar cu păsări sau nevertebrate. Zboară la înălţime mare şi uneori planeză pe loc în căutarea prăzii. Este o specie tăcută, ce trăieşte până la 17 ani.