Mesocricetus newtoni – grivanul, hamsterul dobrogean, grivanul mic, grivanul de Dobrogea

Etimologia sau de unde provine denumirea științifică

Mesocricetus – format din prefixul neolatin și grec meso- mediu, de dimensiuni medii și latinescul medieval cricetus – hârciog sau krisa – denumirea slavă pentru rozătoare și newtoni – genitivul de la numele zoologului britanic Alfred Newton

Mesocricetus newtoni – grivanul, hamsterul dobrogean, grivanul mic, grivanul de Dobrogea

Specie de hârciog de talie medie, mai mic decât hârciogul comun, cu un colorit asemănător. Pe spate are o culoare maroniu roşcat. Este o specie solitară. Activitatea sa este crepusculară și nocturnă, mai intensă în primele ore ale serii și dimineața înainte de răsăritul soarelui. Își sapă galerii la adâncimea de 0,6-0,8 m, rar 1,5 de m, care au de regulă două ieșiri. Galeriile sunt prevăzute cu depozite de provizii ce constau din semințe și fructe și cu o cameră de iernare, în care animalul hibernează, cu intermitențe, din luna octombrie până în luna martie.

Evită zonele arabile, de obicei galeriile le găsim numai la periferia culturilor sau în zonele înţelenite, nepășunate, din imediata vecinătate.

Este obiectiv de conservare în ROSCI0201 Podișul Nord Dobrogean și specie strict protejată.

  • Caracteristicile speciei

    Caracteristicile speciei

    Specie de hârciog de talie medie, mai mic decât hârciogul comun, cu un colorit asemănător. Pe spate are o culoare maroniu roşcat. Este o specie solitară. Activitatea sa este crepusculară și nocturnă, mai intensă în primele ore ale serii și dimineața înainte de răsăritul soarelui. Își sapă galerii la adâncimea de 0,6-0,8 m, rar 1,5 de m, care au de regulă două ieșiri. Galeriile sunt prevăzute cu depozite de provizii ce constau din semințe și fructe și cu o cameră de iernare, în care animalul hibernează, cu intermitențe, din luna octombrie până în luna martie.

    Evită zonele arabile, de obicei galeriile le găsim numai la periferia culturilor sau în zonele înţelenite, nepășunate, din imediata vecinătate.

  • Prezență în Podișul Nord Dobrogean

    Prezență în Podișul Nord Dobrogean

    În zonele de păşuni stepice, terenuri cultivate şi islazuri. Preponderent în sudul sitului, îndeosebi în zona Podişului Casimcei.

  • Importanță ecologică

    Importanță ecologică

    Sursă trofică pentru un spectru larg de prădători. Rol în diseminarea unor seminţe pe care le pierd în timpul transportului. Găurile de hamster pot fi folosite ulterior şi de amfibieni.

  • Importanță economică

    Importanță economică

    Rol în diseminarea seminţelor unor plante. Fiind specifică zonei stepice din estul Europei şi fiind o specie emblematică, există expediţii plătite pentru a observa specia în teren de către fotografi de animale sălbatice.

  • Importanță pentru conservare

    Importanță pentru conservare

    Specie strict protejată de interes comunitar – Anexa II şi IV a Directivei Habitate (92/43/EEC şi 79/409/EEC), Anexa III şi IV A din O.U.G. 57/2007, Lista Roşie IUCN – NT (Near Threatened)  – Trend al populaţiei Descrescător, Lista Roşie a Vertebratelor din România – specie vulnerabilă.

  • Presiunile/amenințările

    Presiunile/amenințările

    Specie periclitată din cauza reducerii sau transformării suprafețelor de habitate stepice în zone arabile și a fragmentării habitatelor. Conectivitatea habitatelor speciei s-a redus semnificativ, astfel aceasta începe să dispară în sectoare izolate. Câinii hoinari vânează aceste animale, punând o presiune suplimentară asupra populaţiilor speciei. Cosirea sau intensificarea cosirii va putea pune o problemă speciei, juvenilii fiind omorâţi îndeosebi de mijloace de cosire mecanizată.

  • Măsuri de conservare

    Măsuri de conservare

    • Fertilizarea organică prin târlire şi aplicarea de gunoi de grajd pe soluri sărace, cu o grosime mică, de 20-25 cm va asigura refacerea unor segmente de habitat.
    • Implementarea unui sistem pentru detecţia timpurie a incendiilor de vegetaţie va putea salva animale care nu au o mobilitate ridicată;
    • Crearea unor culoare de dispersie pentru specie prin renaturarea unor parcele acoperite de vegetaţie ruderală sau terenuri agricole. Acest lucru va permite unirea unor populaţii deconectate de practicile agricole;
    • Conversia a 1% din suprafaţa terenurilor cultivate cu plante anuale în terenuri sau suprafeţe compacte, cultivate cu plante perene, în special lucernă şi păstrarea acestora pe termen lung;
    • Deparazitarea câinilor de stână şi relocarea celor excedentari în adăposturi publice, conform legii;
    • Campanii de sterilizare şi relocare a animalelor domestice abandonate din habitatul speciei;;
    • Eliminarea capcanelor ilegale;
    • Interzicerea păşunatului animalelor domestice cu 3-4 săptămâni sau 20-30 zile înainte de apariţia îngheţurilor şi până în primăvara, când înălţimea plantelor ajunge la 15 – 20 cm sau în momentul înfloririi unor specii de păpădie (Taraxacum sp.);
    • Interzicerea aprinderii focului pe suprafeţe naturale şi interzicerea incendierii vegetaţiei;
    • Interzicerea abandonării deşeurilor pe suprafeţele naturale ale speciei;
    • Interzicerea accesului, abandonării sau lăsării în libertate a animale de companie în habitatul speciei, cu excepţia animalelor însoţite de proprietari sau cu excepţia câinilor de stână conform legii;
    • Este interzisă orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor din mediul natural, perturbarea acestora în timpul reproducerii sau creşterii puilor, deteriorarea sau distrugerea locurilor acestora de odihnă sau reproducere, deţinerea, transportul, comerţul sau schimburile în orice scop de exemplare din natură;
    • Se interzice utilizarea oricăror pesticide din grupa I şi II de toxicitate în interiorul sitului şi în imediata proximitate a acestuia (500 m).