Comuna OSTROV

Denumirea localității este de origine slavă, ostrovû – insulă mai mare și a fost înființată în 1829 după distrugerea satului Siliștea, în timpul războiului ruso-turc, pe un ostrov dintre două canale ale Dunării. Denumirea inițială a acestei localități a fost Adachioi, nume turcesc ce are traducerea Satul din Ape sau Insula. 

Localități componente: Ostrov (reședință) și Piatra

Arii naturale protejate ce se suprapun peste teritoriul administrativ: ROSCI0201 Podișul Nord Dobrogean, ROSPA0091 Pădurea Babadag și ROSPA0040 Dunărea Veche – Brațul Măcin

Ostrov harta ariilor naturale vizate de proiect

Localitatea Ostrov este marcată de existența vechii cetăți Beroe menționată în itinerariile antice Tabula Peutingeriana și Itinerarium Antonini, în zona Piatra-Frecăței, locul numit de localnici “Kanara”, localizată în anul 1898 de către inginerul topograf P. Polonic. In sec. XI – XII fortificația s-a suprapus cu o asezare medievală timpurie, iar cercetările arheologice au scos la lumină materiale si vestigii si din epoca bronzului, neolitic, prima și a doua epocă a fierului.

Comuna Ostrov are o structură urbană prin care se pot distinge trei tipologii diferite: zonele periferice cu case care păstrează un stil tradițional, cu simboluri specifice locului, centrul satului realizat într-o manieră simplistă și satul Piatra, sat abandonat, realizat pentru deținuți, care cuprinde și o zonă industrială.

Vatra satului este de tip adunat şi are o textură spontană, ce se definește printr-o amplasare concentrată, îngrămădită sau ordonată a gospodăriilor. Trama stradală este de tip rectangulară în partea estică a teritoriului, parțial spontană (în interiorul localității), cu inserții care urmează formele de relief și cursul malului Dunării (spre vest).

  • Arii naturale protejate ce se suprapun peste teritoriul administrativ
    ROSCI0201 Podișul Nord Dobrogean, ROSPA0091 Pădurea Babadag și ROSPA0040 Dunărea Veche – Brațul Măcin
  • Habitate naturale de interes comunitar și conservativ prezente în teritoriul administrativ
    40C0* Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice, 62C0* Stepe ponto-sarmatice, 8230 Comunităţi pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedoalbi- Veronicion-dilleni pe stâncării silicioase
  • Specii de interes comunitar/național și conservativ prezente în teritoriul administrativ
    Plante: Dianthus nardiformis, Festuca callieri, Thymus zygioides

    Reptile: Lacerta trilineata, Lacerta viridis

    Mamifere: Eptesicus serotinus, Nyctalus leisleri, Pipistrellus kuhlii, Pipistrellus nathusii, Pipistrellus pipistrellus, Spermophilus citellus

    Păsări: Accipiter brevipes, Accipiter nisus, Lullula arborea, Sylvia communis, Pernis apivorus, Pelecanus onocrotalus (migrație) Muscicapa striata, Melanocorypha calandra, Milvus migrans, Miliaria calandra, Merops apiaster, Lanius excubitor, Lanius minor, Motacila alba, Lanius collurio, Luscinia megarhynchos, Falco vesperinus, Falco peregrinus, Hippolais icterina, Jynx torquila, Hieraaetus pennatus, Falco cherrug, Emberiza hortulana, Dendrocopos medius, Dryocopos martius, Ficedula albicollis, Ficedula parva, Dendrocopos syriacus, Dendrocopos minor, Dendrocopos major, Motacila flava, Oenanthe pleschanka, Oenanthe isabellina, Oenanthe oenanthe, Coracias garrulus, Corvus frugilegus, Columba palumbus, Clanga pomarina, Clanga clanga, Circus pygargus, Alauda arvensis, Aquila heliaca, Bubo bubo, Buteo buteo, Pandion haliaetus, Buteo rufinus, Ciconia ciconia, Upupa epops, Circus cyaneus, Circus aeruginosus, Circaetus gallicus, Ciconia nigra, Saxicola torquata, Riparia riparia, Hirundo daurica, Chloris chloris, Caprimulgus europaeus, Calandrella brachydactyla, Anser albifrons, Anser anser, Tadorna ferruginea, Anser erythropus, Anser fabalis, Buteo lagopus, Branta ruficollis, Burhinus oedicnemus, Asio otus, Anthus campestris

Colaj-fotografii_Ostrov

Foto: Luiza Julea

Evenimente

  • „Zborul“ – de ziua hramului Bisericii adică de Sf. Maria;
  • Mersul cu „Bolindețul” sau cu „Bună dimineața în ziua de Crăciun”
  • “Paparudele” – ritual pentru fertilitatea pământului, a recoltelor și a bunăstării oamenilor, organizat în a treia zi după Paști
  • “Bradul” – împodobit în ziua de joi, după ritualul Paparudelor și al Caloianului)