Comuna HORIA

Localitatea apare pentru prima oară menţionată în defterul otoman de la 1584 sub denumirea Ortachioi (Orta-köy – satul din mijloc). În 1923 se redenumește ca Regina Maria, iar din 1948 primește numele de Horia.

Localități componente: Horia (reședință), Cloșca și Florești

Arii naturale protejate ce se suprapun peste teritoriul administrativ: ROSCI0201 Podișul Nord Dobrogean și ROSPA0091 Pădurea Babadag.

Horia harta ariilor naturale vizate de proiect

Comuna este amplasată în Pasul Carapelit, la limita dintre Podișul Babadag și Munții Măcin fiind traversată de pârâul Taița pe care se formează un lac de acumulare și de pârâul Islam.

Peisajul este unul divers fiind definit de lacul Horia, dealurile care înconjoară cele două sate, Florești și Cloșca, împreună cu apele care le traversează. Fiecare intrare în comună este marcată de elemente de peisaj valoros, fie că este vorba de vegetația de aliniament din lungul drumurilor sau de dealurile care par a domina peisajul agricol. Gospodăriile din cele trei sate sunt caracterizate de parcele generoase, cu multă vegetație și case care încearcă să păstreze elemente din arhitectura tradițională a locului – tinda sau geamlâcul și decorațiuni de lemn, verzi sau albastre.

Toate cele trei sate care formează comuna sunt de tip adunat însă poziția lor diferă în relație cu formele de relief. Satul Florești este poziționat într-o vale fiind traversat de râul Islam, satul Horia în schimb se află în centru, la răscruce de drumuri, într-o zonă fără declivități, iar satul Cloșca se dezvoltă la bazele Podișului Babadagului. Legăturile între satul de reședință, traversat de două drumuri naționale și celelalte sate se fac prin drumuri comunale. Toate cele trei sate s-au dezvoltat pe o tramă stradală neregulată. Doar satul Florești prezintă o tramă parțial rectangulară dezvoltată pe direcția N-S, în lungul râului Islam.

Comuna are un trecut multietnic, de-a lungul anilor pe aceste meleaguri au locuit geți, romani, slavi, bulgari, ruși și mai recent turci sau nemți. Pe teritoriul comunei se păstrează trei situri arheologice, două sunt urme ale geților (o necropolă și un depozit de amfore), iar cel de al treilea conține rămășițe ale unei vile rustice romane. Trecutul multietnic este vizibil astăzi în obiceiurile locale dar și în fondul construit.

  • Arii naturale protejate ce se suprapun peste teritoriul administrativ
    ROSCI0201 Podișul Nord Dobrogean și ROSPA0091 Pădurea Babadag
  • Habitate naturale de interes comunitar și conservativ prezente în teritoriul administrativ
    62C0* Stepe ponto-sarmatice, 91AA* Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos, 91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.
  • Specii de interes comunitar/național și conservativ prezente în teritoriul administrativ
    Reptile: Lacerta viridis

    Nevertebrate: Morimus funereus

    Mamifere: Eptesicus serotinus, Mustela eversmanii, Nyctalus leisleri, Pipistrellus kuhlii, Pipistrellus nathusii, Pipistrellus pipistrellus, Rhinolophus ferrumequinum, Vespertilio murinus

    Păsări: Accipiter brevipes, Accipiter nisus, Lullula arborea, Sylvia communis, Pernis apivorus, Pelecanus onocrotalus (migrație) Muscicapa striata, Melanocorypha calandra, Milvus migrans, Miliaria calandra, Merops apiaster, Lanius excubitor,  Sylvia borin, Sylvia atricapilla, Sturnus vulgaris, Streptopelia turtur, Picus canus, Phyloscopus sibilatrix, Phyloscopus collybita, Phoenicurus phoenicurus,  Oriolus oriolus, Sylvia nisoria, Sylvia curruca, Parus lugubris, Lanius minor, Motacila alba, Lanius collurio, Luscinia megarhynchos, Falco vesperinus, Falco peregrinus, Hippolais icterina, Jynx torquila, Hieraaetus pennatus, Falco cherrug, Emberiza hortulana, Dendrocopos medius, Dryocopos martius, Ficedula albicollis, Ficedula parva, Dendrocopos syriacus, Dendrocopos minor, Dendrocopos major, Motacila flava, Oenanthe pleschanka, Oenanthe isabellina, Oenanthe oenanthe, Coracias garrulus, Coturnix coturnix, Corvus frugilegus, Columba palumbus, Clanga pomarina, Clanga clanga, Circus pygargus, Alauda arvensis, Aquila heliaca, Bubo bubo, Buteo buteo, Pandion haliaetus, Buteo rufinus, Ciconia ciconia, Upupa epops, Circus cyaneus, Circus aeruginosus, Circaetus gallicus, Ciconia nigra, Saxicola torquata, Riparia riparia, Hirundo daurica, Chloris chloris, Caprimulgus europaeus, Calandrella brachydactyla

Comuna-Horia-văzută-de-sus

Foto: Reinhold Stadler

Evenimente

  • Poziționarea la răscruce de drumuri i-a conferit comunei Horia în trecut rolul de târg care se păstrează până în prezent sub forma târgului săptămânal
  • 6 ianuarie – Botezul Domnului / Hramul Bisericii din Horia;
  • 1 octombrie – „ Acoperământul Maicii Domnului”, Hramul Bisericii din Florești;
  • 8 noiembrie – „Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavril”, Hramul Bisericii din Cloșca.